“Rezerva Federală – Fed a Statelor Unite a majorat miercuri dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, pentru prima oară după 2006, semn că economia americană a depăşit cea mai mare parte a urmărilor crizei financiare globale izbucnite în urmă cu opt ani. Cei zece reprezentanţi ai Fed participanţi la şedinţa de politică monetară au decis în unanimitate ca dobânda cheie să fie majorată de la un interval de 0%-0,25% la 0,25%-0,5%, prima măsură de acest tip din ultimii peste nouă ani. Dobânda de politică monetară a Rezervei Federale americane s-a aflat la nivelul zero timp de şapte ani. Board-ul directorilor Fed a mai majorat dobânda cu discount aplicată împrumuturilor acordate băncilor comerciale prin intermediul facilităţii cu discount de la 0,75% la 1%. Rezerva Federală a precizat că va monitoriza cu atenţie evoluţia inflaţiei şi că majorările de dobânzi vor avea loc treptat, ţinta pe termen lung pentru dobânda cheie fiind de 3,5%. Această estimare a rămas neschimbată faţă de prognoza din luna septembrie. Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânda cheie să ajungă la 1,375% la sfârşitul lui 2016, ceea ce ar implica patru majorări de către un sfert de punct procentual. “Măsura pune capăt unei perioade extraordinare de şapte ani în care dobânda de politică monetară a fost aproape zero pentru a susţine redresarea economiei din cea mai gravă criză financiară şi recesiune de la Marea Depresiune”, a declarat preşedinta Fed, Janet Yellen, într-o conferinţă de presă. Yellen a recunoscut însă că chiar şi după această majorare politica monetară a Fed va rămâne relaxată. ”Indicatorii economici de după şedinţa de politică monetară din octombrie a Fed au arătat că activităţile economice avansează în ritm moderat. Cheltuielile de consum şi investiţiile companiilor au crescut în ultimele luni, iar situaţia sectorului imobiliar se îmbunătăţeşte în continuare”, se arată în comunicatul Fed. Potrivit Fed, situaţia continuă să se îmbunătăţească şi în cazul pieţei muncii”, mai scrie MarketWatch.com

“Fed majorează rata dobânzii de referinţă pentru prima dată de la începutul Crizei Financiare”, titrează The New York Times.

“Banca Centrală a SUA – Federal Reserve-Fed – a majorat miercuri dobânda de politică monetară pentru prima dată în aproape 10 ani, apreciind că prima economie a lumii a depăşit daunele provocate de criza financiară din perioada 2007-2009. Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale – FOMC a precizat că a decis să majoreze rata dobânzii pentru fondurile federale cu un sfert de punct, până la un interval cuprins între 0,25 şi 0,50%. De la sfârşitul anului 2008 şi până astăzi dobânda de politică monetară a Fed a fost menţinută între 0 şi 0,25% pentru a susţine relansarea economiei. Aceasta este prima majorare a costului creditului decisă de Fed după luna iunie 2006. De asemenea, FOMC a majorat şi dobânda plătită pentru rezervele excedentare pe care băncile le depun la Fed până la 0,50%. “Comitetul a decis că în acest an a avut loc o îmbunătăţire considerabilă a condiţiilor de pe piaţa muncii şi de asemenea este încrezător că inflaţia va creşe pe termen mediu până la ţinta de 2%”, a informat Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale într-un comunicat de presă, în care precizează că decizia de a majora costul creditului a fost adoptată în unanimitate. De asemenea, Fed a precizat că majorarea de astăzi este doar începutul unui ciclu treptat de înăsprire a politicii monetare, adăugând că va pune accentul pe monitorizarea inflaţiei, care rămâne mult sub ţintă.”

“Pieţele asiatice, pe plus după decizia Fed”, titrează The Wall Street Journal. “Piețele din Asia au crescut joi, după ce Rezerva Federală a SUA a anunţat creșterea ratei dobânzii de referință de la aproape de zero, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

“Statele Unite vând arme Taiwanului, în valoare de 1,8 miliarde de  dolari – iar China nu este bucuroasă de acest lucru, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Administraţia Obama a notificat miercuri Congresul american în legătură cu vânzarea de armament în valoare de 1,8 miliarde de dolari către Taiwan, o decizie care a provocat deja nemulţumirea Chinei. Conform procedurii juridice uzuale, administraţia solicită aprobarea Congresului – cu majoritate republicană – pentru 'vânzarea unui pachet de arme defensive către Taiwan pentru 1,83 miliarde de dolari', pentru “a susţine eforturile Taiwanului de a dezvolta capacităţi defensive mai inovatoare şi asimetrice”, a declarat David McKeeby, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Sunt incluse în acest pachet două fregate din clasa Perry, rachete antitanc Javelin şi TOW 2B, vehicule amfibie de asalt AAV-7, diverse sisteme electronice de ghidaj şi rachete sol-aer Stinger, a precizat diplomatul american. El a reamintit că “politica de lungă durată de vânzări de arme către Taiwan” a fost “constantă de-a lungul a şase administraţii americane diferite”, de când SUA au stabilit relaţii diplomatice cu China, la începutul anilor 1970. Departamentul de Stat a reafirmat, de altfel, că “nu există o modificare a politicii de lungă durată a SUA referitoare la "o singură Chină". De asemenea, China a anunţat joi că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Beijing, Kaye Lee, pentru a-i prezenta o notă de protest după ce Washingtonul a anunţat că va vinde Taiwanului arme în valoare de 1,8 miliarde de dolari. Zheng Zeguang, secretar de stat în MAE chinez a exprimat “protestul oficial” al Beijingului şi a afirmat că “ţara sa va lua măsurile necesare pentru a-şi proteja interesele naţionale, inclusiv sancţiuni contra grupurilor implicate în vânzarea de arme”, conform unui comunicat al diplomaţiei chineze. 'Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului chinez. China se opune ferm vânzării de arme din SUA către Taiwan', a declarat Zheng Zeguang. Vânzarea de arme americane către Taiwan contravine dreptului internaţional şi principiilor comunicatelor comune China-SUA şi afectează suveranitatea şi interesele de securitate ale Chinei, a adăugat oficialul chinez.”

“Şeful Pentagonului, Ashton Carter a folosit e-mail-ul personal în scop profesional”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a utilizat un cont personal de email pentru sarcini de serviciu în primele sale luni la Pentagon, a relatat joi cotidianul New York Times, citând surse de la Casa Albă şi oficiali ai Departamentului Apărării american. Carter, care şi-a preluat mandatul în luna februarie, a continuat să-şi folosească emailul personal – contrar regulilor Departamentului Apărării – pentru cel puţin două luni după ce a devenit public, în luna martie. Şi Hillary Clinton a utilizat contul său personal de email în scopuri profesionale în timpul mandatului ei de Secretar de Stat. Potrivit publicaţiei citate, atunci când şeful de personal al Casei Albe, Denis McDonough, a aflat în luna mai că Ashton Carter folosea contul personal de email în scop profesional, el a cerut lămuriri Pentagonului. Peter Cook, purtător de cuvânt al lui Ash Carter, a precizat într-o declaraţie publicată miercuri că şeful Pentagonului a recunoscut că a greşit atunci când a folosit emailul personal pentru unele sarcini de serviciu. “După analizarea practicilor sale legate de email anterior în acest an, secretarul Apărării consideră că folosirea ocazională a emailului personal în scop profesional, chiar şi pentru chestiuni de rutină administrative, a fost o greşeală. În consecinţă, el a renunţat la folosirea emailului personal în acest scop şi şi-a redus utilizarea emailului în general, a spus Cook."

“Marine Le Pen, investigată pentru "difuzarea de imagini violente" după ce a postat pe Twitter fotografii ale ISIS”, scrie Le Monde.

„Marine Le Pen a postat miercuri pe contul său de Twitter fotografii extrem de violente, care prezintă imagini cu victime ale grupării Stat Islamic. Marine Le Pen a intenţionat să răspundă astfel interviului pe care politologului Gilles Kepel, expert în Islam, l-a acordat lui Jean-Jacques Bourdin pe RMC, în cursul dimineţii. O anchetă preliminară pentru "difuzarea de imagini violente" a fost deschisă de parchetul din Nanterre.”


Te-ar putea interesa și: