Modificarea legislativă a fost aprobată de 60% dintre alegători în cadrul unui referendum recent, relatează The Guardian.

În conformitate cu legislația actuală, transplanturile sunt posibile doar dacă persoana decedată și-a dat consimțământul în timpul vieții sale.

Deseori, dorințele persoanelor decesate sunt necunoscute, astfel că decizia respectivă este lăsată la latitudinea rudelor, care sunt, adesea, împotriva donării de organe.

În 2021, 72 de cetățeni elvețieni au decedat în timp ce așteptau un transplant de organe

La sfârșitul lui 2021, peste 1.400 de pacienți erau în așteptarea unui transplant de organe în Elveția, stat european cu aproximativ 8.6 milioane de locuitori.

În 2021, numai 166 de persoane decedate și-au donat organele, iar 484 de organe au ajuns la pacienții elvețieni. Din nefericire, 72 de cetățeni elvețieni au decedat în 2021 în timp ce așteptau un transplant de organe, potrivit organizației elvețiene Swisstransplant.

„Publicul a arătat că este pregătit să le dea o șansă persoanelor aflate pe lista de așteptare”, a declarat Franz Immer, directorul organizației respective.

În încercarea de a reduce lista de așteptare, Guvernul Elveției și Parlamentul de la Berna au vrut să schimbe legea actuală către un model de „consimțământ implicit”, adoptat deja de alte state europene.

Familia decedatului poate refuza un transplant de organe

Conform acestui sistem, cetățenii elvețieni ce nu doresc să devină donatori de organe după moartea lor trebuie să spună explicit acest lucru.

Însă familia lor ar avea, în continuare, posibilitatea de a refuza transplantul dacă știu sigur sau bănuiesc că rudele lor ar fi ales să nu doneze organe. În plus, dacă nu poate fi contactată familia decedatului, atunci nu se poate preleva niciun organ.

Normele s-ar aplica numai persoanelor cu vârsta de peste 16 ani. Condițiile medicale pentru donarea de organe rămân aceleași: numai persoanele care mor în unitatea de terapie intensivă a unui spital își pot dona organele, iar decesul lor trebuie să fie confirmat de doi medici specialiști.

O altă decizie radicală pe care a luat-o Guvernul din Elveția a fost să ridice din sancțiunile occidentale pe care le-a impus asupra oligarhilor ruși.

Elveția a eliminat anumite sancțiuni împotriva oligarhilor ruși

Guvernul din Elveția a raportat joi că valoarea activelor înghețate rusești a scăzut la 6,3 miliarde de franci elvețieni. Scăderea vine după ce, de la începutul lunii aprilie, guvernul elvețian a eliberat active de aproximativ 3,4 miliarde de franci, care erau blocate provizoriu, și a înghețat altele în valoare de 2,2 miliarde de franci.

Cifra a marcat o scădere față de fondurile de aproximativ 7,5 miliarde de franci elvețieni pe care guvernul a raportat că au fost înghețate la 7 aprilie.

Oficialul guvernamental Erwin Bollinger a precizat că fondurile nou înghețate – 2,2 miliarde de franci – au fost mai puține decât cele care au fost eliberate.

„Nu putem îngheța fonduri dacă nu avem suficiente motive”, a declarat, un oficial de rang înalt din cadrul agenției Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), care supraveghează sancțiunile.

Presiunea a crescut asupra Elveției – o destinație populară pentru elita Moscovei și un loc de păstrare a averii rusești – pentru a identifica și îngheța mai rapid activele a sute de ruși sancționați.

La începutul lunii mai, Comisia Helsinki din SUA, o comisie independentă finanțată de guvern care analizează probleme de securitate, cooperare și drepturile omului în Europa, a numit Elveția „unul dintre principalii susținători ai lui Vladimir Putin și ai acoliților săi”, despre care comisia a spus că au folosit „legile elvețiene de secretizare pentru a ascunde și proteja veniturile obținute din crimele lor”.

Elveția respinge acuzațiile

Guvernul de la Berna a respins acuzațiile, în timp ce președintele elvețian Ignazio Cassis a cerut guvernului american „să corecteze imediat această impresie înșelătoare” în timpul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat american Antony Blinken, relatează agenția de presă Reuters.

Băncile elvețiene dețin până la 213 miliarde de dolari din averea oligarhilor ruși, estimează băncile elvețiene UBS (UBSG.S) și Credit Suisse (CSGN.S).

Numai Credit Suisse a înghețat aproximativ 10,4 miliarde de franci elvețieni până în martie, în conformitate cu sancțiunile impuse în legătură cu invazia.

În timp ce băncile și administratorii de active pot îngheța provizoriu fondurile, oficialii SECO au declarat joi că fondurile trebuie să fie eliberate dacă nu pot stabili că activele sunt deținute sau controlate direct de o persoană sancționată.