Scăderea cuantumului emisiilor de gaze cu efect de seră, de la 20%, cât este ținta pe care și-a asumat-o Europa în prezent, la 30%, până în anul 2020, ar însemna o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al României de 4,8% (față de 3,7%). Acest calcul se regăsește într-un raport recent „A New Growth Path for Europe. Generating Prosperity and Jobs in the Low-Carbon Economy” (O nouă cale de creștere pentru Europa. Cum să generezi prosperitate și locuri de muncă într-o economie cu emisii reduse de carbon – engl.). Studiul a fost comandat de Ministerul federal german pentru mediu, conservarea naturii și siguranța nucleară și a fost realizat de un grup de experți de la prestigioase universități – Oxford și Sorbona, și think-tank-uri europene.

Conform calcului realizat de specialiști, procentele de creștere a PIB-ului s-ar traduce, în cifre absolute, într-o mărire de la 123 la 137 de miliarde de dolari, în anul 2020. Tot la capitolul financiar, o modificare a acestui plafon ar însemna o creștere a investițiilor de la 36,4% din PIB la 40,3%, respectiv de la 44,8 la 55,2 miliarde de dolari, în același interval de timp. În ceea ce privește evoluția șomajului din România, scenariul cuprins în studiul estimează o scădere a nivelului acestuia estimată de la 5,1% la 3,9 %.

Estimări la nivel european

România este cuprinsă în analiza macroeconomică pe fiecare țară din grupul EU12, respectiv noile state membre ale Uniunii Europene, alături de Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Lituania, Livia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria. Potrivit specialiștilor, atât în grupul noilor state membre, cât și în al celor vechi, EU15, ratele medii de creștere economică sunt cu aproximativ 0,5% mai mari în varianta propusă sub numele de „noua cale de creștere” decât în cea clasică de afaceri. De asemenea, în acest scenariu, se ajunge la o echilibrare a indicatorilor cu nivel ridicat, respectiv săderea nivelului șomajului în grupul EU12 și a emisiilor de gaze cu efect de seră în EU15.
„Europa post-criză își poate revitaliza economia abordând provocările climatice. Creșterea țintei europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de la 20% la 30% poate deschide drumul spre o creștere mai mare și un nivel mai ridicat al angajării”, se arată în raport. Conform analizei, criza economică a redus PIB-ul european cu câteva procente, iar dacă afacerile se derulează la fel ca înainte, va fi greu să se mențină aceeași rată de creștere pre-criză. În consecință, rata șomajului în întreaga Europă ar urma să rămână ridicat, cu diferențe majore între diferite regiuni.

Măsuri „curajoase”

„A venit timpul pentru a fi curajoși. Politici clare, asociate cu o mișcare decisivă spre o țintă de 30%, pot fi benefice pe două planuri: climatul și economia europeană”, se subliniază în studiu. Per ansamblul Uniunii Europene, scenariul curajos detaliat în studiu prevede o creștere a economiei europene cu până la 0,6% pe an, o mărire a numărului de locuri de muncă de până la șase milioane, o revitalizare a investițiilor europene cu 18%, până la 22% din PIB și o crestere a PIB-ului cu până la 6% atât în noile, cât și în vechile state membre.

Potrivit specialiștilor, dacă se urmează această cale, toate marile sectoare economice – agricultură, energie, industrie, construcții și servicii, ar înregistra creșteri ale producției, cu cel mai ridicat nivel în domeniul construcțiilor. Noua cale implică un efort major de reabilitare a clădirilor și de intensificare a mediului construcțiilor. Iar acest lucru este avantajos din punctul de vedere al angajării, pentru că persoanele cu abilități vocaționale foarte diferite pot opera în aceste sectoare după câteva luni de training la locul de muncă.

Un alt aspect avut în vedere în studiu este scăderea emisiilor prin creșterea eficienței energetice, implicit prin trecerea de la cărbune la regenerabile și gaze naturale. Totuși, cheia revitalizării este o creștere substanțială a investițiilor în Europa, mai concret investiții „verzi”, precum turbine eoliene, implementarea cogenerării la căldură și electricitate sau izolarea termică a caselor.

Măsurile macroeconomice propuse de raport includ: folosirea fondurilor din licitarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de gaze de seră pentru a susține Europa de Est, încurajarea investițiilor antreprenoriale, prin relaxarea fiscală și creșterea taxelor marginale și promovarea achizițiilor verzi.

Raportul prezentat face parte din colecţia de resurse şi bune practici comunitatedurabila.ro. Află mai multe despre dezvoltarea durabilă, aşa cum este ea aplicată în lume şi la noi în ţară, accesând site-ul primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.