Cresterea tarifelor serviciilor telefonice de baza in luna octombrie putea fi stopata. Aproband cu intarziere de aproape un an de zile Ordonanta nr. 7/1998 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor cu caracter de monopol, Parlamentul Romaniei a creat Oficiului Concurentei o oportunitate ramasa neexploatata. Este vorba de reintrarea in vigoare a dreptului de veto de care organismul anterior mentionat poate face uz la stabilirea tarifelor RomTelecom.
Istoria ordonantei de urgenta devenite lege, in ciuda controversatei ei modificari, este, pe scurt, urmatoarea: la 30 martie 1998, Executivul emitea OUG nr. 7 privind preturile si tarifele produselor si serviciilor cu caracter de monopol. Conform documentului, tarifele serviciilor telefonice de baza interne si internationale se stabileau numai cu avizul Oficiului Concurentei. Ulterior, pe 30 septembrie 1998, ordonanta era modificata (prin OUG 25/1998), in sensul abrogarii paragrafului referitor la serviciile telefonice, iar prin Hotararea de Guvern nr. 670/ 1998 se stipula ca tarifele stabilite sau ajustate de RomTelecom doar se notifica Oficiului Concurentei. Acest lucru inseamna ca un aviz negativ din partea Oficiului nu are nici un efect asupra politicii de tarife a companiei, singura care ar putea sa-i puna frau fiind Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica (fostul minister).
Cand doua legi se bat cap in cap, grecii castiga
Lucrurile pareau aranjate definitiv. Compania RomTelecom isi stabileste tarifele dupa criterii numai de ea stiute, jongland in interiorul unei formule de calcul aprobate de Guvernul Romaniei. Rezultatul, o crestere vertiginoasa a notelor de plata, discutii de principiu cu Consiliul Concurentei, care-i tot ameninta pe investitorii greci cu declansarea unei investigatii, dar si cu Oficiul Concurentei, care socoteste de zor cu cat au fost prejudiciati abonatii. Se adauga recenta decizie a senatorilor, de respingere a ordonantei de urgenta care a lasat Oficiul Concurentei fara grai in ceea ce priveste tarifele companiei de telefonie fixa. S-ar putea spune ca, pana la decizia Camerei Deputatilor, care poate fi pro sau contra ordonantei de urgenta respinse de Senat, RomTelecom isi poate vedea mai departe de afaceri.
Iata, insa ca intarzierea traditionala a masinii de vot parlamentare modifica radical datele problemei. Abia in mai a.c., OUG nr. 7/1998 a fost aprobata prin Legea nr. 88/1999. Deci legea este ca RomTelecom are obligatia sa ceara avizul Oficiului Concurentei atunci cand modifica tarifele. Daca nu-l obtine, nu le mai majoreaza. Conform Curtii Constitutionale a Romaniei, rationamentul este corect. Este in vigoare si produce efecte Legea nr. 88/1999. Prin urmare, in perioada mai-octombrie a.c, compania RomTelecom nu putea majora tarifele. Depindea de Oficiul Concurentei. Nu de aceeasi parere este si Consiliul Concurentei. Presedintele Viorel Munteanu sustine ca tot OUG nr. 25/1998 functioneaza, chiar daca actul normativ pe care-l modifica are acum putere de lege. Parerea sa este infirmata insa si de Consiliul Legislativ, conform caruia legea bate ordonanta. Secretarul de stat Dan Ionescu, seful Oficiului Concurentei este si el de acord: „In mod normal asa este dar, de fapt, avem doua acte normative care functioneaza in paralel. Eu mi-am facut publica opinia in Parlament, dar nu am fost ascultat”. Dan Ionescu a mai adaugat ca are semnale sigure ca deputatii vor respinge OUG nr. 25/ 1998. Automat, Oficiul Concurentei va avea iarasi drept de veto, ceea ce va atrage dupa sine o modificare a formulei de calcul a tarifelor. Suna incurajator; totusi compania RomTelecom putea fi prinsa pe picior gresit.