Purtarea însemnelor religioase poate fi interzisă. Decizia luată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a anunțat că orice administraţie publică le poate interzice angajaţilor portul unor însemne religioase, precum vălul islamic.

CJUE anunță că administrațiile publice pot interzice însemnele religioase

CJUE permite administraţiilor publice să poată decide interzicerea portul de însemne religioase, precum vălul islamic, tuturor angajaţilor săi. Interdicția se poate referi inclusivla cei care nu lucrează în mod direct cu publicul, transmite AFP.

„Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase”, se arată în decizia CJUE.

Curtea se pronunţase deja de câteva ori cu privire la cazuri de interzicere a vălului islamic de către angajatori privaţi. Aceasta este prima decizie ce priveşte serviciul public.

Comuna belgiană Ans i-a interzis în 2021 unei angajate, care lucra mai ales fără a avea contact cu publicul, să poarte văl islamic la job.

Ulterior, administraţia comunală a modificat regulamentul intern pentru a le impune angajaţilor săi să respecte o neutralitate strictă. A interzis orice formă de prozelitism şi arborarea oricărui semn evident de apartenenţă ideologică sau religioasă. Asta, inclusiv în cazul celor care nu lucrează cu publicul.

Angajata vizată a atacat atunci decizia în justiţie. Ea a considerat decizia discriminatorie şi că i se încalcă libertatea de religie.

Trebuie impusă o politică de neutralitate

CJUE, sesizată de tribunalul de muncă din Liege, a decis că politica de strictă neutralitate impusă angajaţilor poate fi considerată ca fiind obiectiv justificată.

Curtea consideră justificată alegerea unei alte administraţii publice în favoarea unei politici care autorizează portul unor semne vizibile de convingeri. Mai ales filosofice sau religioase, inclusiv în contactele cu publicul. Sau o interdicţie a portului unor astfel de însemne limitată la situaţiile ce implică astfel de contacte.

„Fiecare stat membru şi orice entitate infrastatală, în cadrul competenţelor sale, dispun de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu”, arată Curtea.

Instituția a precizat că obiectivul trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic. Iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la strictul necesar. Și că le revine jurisdicţiilor naţionale să verifice respectarea acestor exigenţe.

În martie 2017, în două dosare în Belgia şi Franţa legate de femei musulmane concediate pentru că refuzaseră să renunţe la văl, CJUE stabilise că regulamentul intern al unei firme poate, în anumite condiţii, să prevadă interdicţia portului vizibil de însemne religioase sau politice.