Protectie sociala pe bajbaite

Adevaratul semn de intrebare apare atunci cand luam in discutie eficienta reala a acestor masuri. Potrivit Barometrului de opinie publica pe octombrie 2004 al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, doar 32% din romani cred ca protectia sociala s-a imbunatatit in ultimii patru ani, in timp ce 39% considera ca a ramas la fel. In ciuda fondurilor imense alocate, 23%, adica aproape un sfert din cetateni, afirma chiar ca aceasta s-a inrautatit in ultima perioada.Desi la prima vedere o astfel de perce

Adevaratul semn de intrebare apare atunci cand luam in discutie eficienta reala a acestor masuri. Potrivit Barometrului de opinie publica pe octombrie 2004 al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, doar 32% din romani cred ca protectia sociala s-a imbunatatit in ultimii patru ani, in timp ce 39% considera ca a ramas la fel. In ciuda fondurilor imense alocate, 23%, adica aproape un sfert din cetateni, afirma chiar ca aceasta s-a inrautatit in ultima perioada.Desi la prima vedere o astfel de perceptie e mai mult decat ciudata, ea pare a fi rezultatul firesc al modului in care actiunile sociale sunt gandite, planificate si puse in practica. „Sunt mai degraba idei politice fabricate la nivel central decat decizii fundamentate pe studii si cercetari”, afirma Adrian Moraru, coordonator de programe la Institutul de Politici Publice. Presedintele Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu, admite ca au existat unele probleme de aplicare, dar spune ca, in astfel de cazuri, „legile sunt puse in concordanta cu realitatea” cu prima ocazie.Printre masurile pe care reprezentantii societatii civile le catalogheaza ca fiind cel putin partial ineficiente se numara programul „Laptele si cornul”, produsele oferite fiind, in destule cazuri, inferioare calitativ celor cu care sunt obisnuiti copiii. Nici ajutoarele sociale nu stau prea bine: doar intre un sfert si jumatate din beneficiarii apti de munca efectueaza lucrul in folosul comunitatii, ceea ce inseamna ca, anual, circa 1.000 de miliarde de lei sunt platiti de pomana. si eficienta celor 200 de euro oferiti elevilor saraci pentru achizitionarea de computere e discutabila: configuratia minima prevazuta de lege face ca pretul calculatoarelor sa fie in unele situatii inaccesibil.