Ei explică faptul că publicul american şi instituţiile SUA sunt mai ales interesate de acţiunile atribuite unor organizaţii care lucrează pentru guvernul Chinei sau al Rusiei. „Scandalul recent referitor la spargerea adreselor de e-mail ale Convenţiei Naţionale Democrate şi scurgerea informaţiei către public reprezintă un exemplu al potenţialului de impact asociat acţiunilor de război cibernetic”, se arată în analiză.
Conform sursei citate, din Rusia, nu vine doar tendinţa de a sparge reţele de calculatoare aparţinând organizaţiilor politice sau comerciale şi extragerea informaţiei, a datelor, a know-how-ului sau a tehnologiei ci, suplimentar, un alt element extrem de important: propaganda.
La ora actuală, în Europa există o situaţie geopolitică complexă, în contextul în care alianţa NATO a permis aderarea unor state care în trecut se aflau sub tutela URSS sau a Pactului de la Varşovia, printre alţii numărându-se şi Polonia, Cehia, statele baltice, România şi Bulgaria.
Din cauza clivajului istoric România – Rusia, românii se arată reticenți la mesajele venite dinspre Kremlin. „Ba chiar există o temă recurentă la București în care orice critică la adresa politicilor promovate de SUA sau UE te face automat un partizan al politicilor lui Vladimir Putin. În acest context, propaganda rusească din România este diferită de restul statelor din Europa de Est. Este îmbrăcată în idei naționaliste și/sau ortodoxe și transmisă prin social media, un mediu în continuă expansiune și fără organisme de control”, susţin autorii.
Propaganda rusească în România a dezvoltat trei tipuri de mesaje: anti-americane, eurosceptice și panortodoxe, mai scriu ei:
• Mesajele anti-americane și anti-NATO promovează ideea că România are de pierdut din parteneriatul strategic cu Statele Unite pentru că asta prejudiciază relația cu Rusia, marele prieten de la Răsărit. Odată cu finalizarea lucrărilor la scutul anti-rachetă de la Deveselu această abordare a crescut în intensitate. Majoritatea articolelor vorbesc despre pericolul la care se expune acum România pentru că, pe teritoriul său, se află facilități militare NATO.
• Mesajele eurosceptice prezintă Uniunea Europeană ca fiind cea mai mare amenințare pentru industria românească. Articolele anti-UE fac referire la industria românească din perioada comunistă iar aceste mesaje prind la publicul 50+ (o comunitate online în creştere în România) unde se regăsesc cei mai mulți nostalgici ai perioadei comuniste.
• În mesajele panortodoxe se poate observa cel mai bine rolul pe care Alexandr Dughin îl are în noul tip de propagandă rusească. Ideologul lui Vladimir Putin prezintă toate valorile occidentale ca fiind incompatibile cu Europa de Est. Occidentul este ”bolnav” și acum vrea să ne ”contamineze” și pe noi. Principalul subiect abordat este legat de drepturile LGBT și singura soluție este întoarcerea la tradițiile ortodoxe.
„Canalele de diseminare ale propagandei rusești în România nu sunt mainstream, dar tocmai această mișare pare să le crească credibilitatea. Fiecare astfel de articol are zeci sau sute de share-uri, unele date din convingere, altele postate de oameni plătiți să facă acest lucru. Operațiunile de internet trolling desfășurate de Federația Rusă în România, în ultimii doi ani, nu au încă repercusiuni, dar nu este exclus ca peste doi sau patru ani să avem și în România partide de tipul Jobbik sau Zorii Aurii”, potrivit analiştilor.
Bogdan Marcu este inginer specialist în propulsia rachetelor și lector la University of Southern California. El a lucrat pentru companii din domeniul aerospațial precum Space Exploration Technologie, iar în prezent este angajat în cadrul Pratt & Whitney Rocketdyne. Cariera lui Bogdan include și un roman publicat în Statele Unite, ”Hard Thrust”, care este în curs de traducere în limba română.
Cristian Rosu este social media specialist în cadrul companiei de comunicare și relatii publice Kirchhoff Consult Romania. El este licențiat în filosofie la Universitatea din București.
