Din seria documentelor „desecretizate” ale comitetului tehnico-științific fac parte cinci procese verbale al căror conţinut este deja destul de cunoscut, dar lipsesc însă rapoarte privind cele mai controversate aspecte: cum ar fi de exemplu închiderea zonelor roșii din Alzano și Nembro și o serie de sugestii care, atunci, au fost acceptate doar parțial de către guvern, cum ar fi de exemplu cea privind școlile. Dosarul publicat de Fundația Einaudi reconstruiește doar parțial ceea ce s-a întâmplat în Italia în aceste luni de pandemie a coronavirusului.

În procesul-verbal din 7 martie 2020, comitetul tehnico-științific înființat printr-un ordin emis la 3 februarie de șeful departamentului de protecție civilă, a propus „definirea a două niveluri de măsuri de izolare care trebuie aplicate: unul, pe teritoriile cu cea mai mare rată de răspândire a virusului, iar celălalt, pe întreg teritoriul național”.

„Comitetul – precizează documentul publicat pe site-ul internet al Fundației Luigi Einaudi – propune, prin urmare, revizuirea distincției dintre așa-numitele „zone roșii” (cele unsprezece municipalități menționate în decretul ministerial din 1 martie 2020) și„ zonele galbene” (regiunile Emilia Romagna, Lombardia și Veneto, precum și provinciile Pesaro Urbino și Savona).

„În acest sens, comitetul tehnico- științific consideră – după cum scriu experții- că zonele în care trebuie să se aplice măsuri mai riguroase pentru limitarea răspândirii virusului sunt următoarele: Regiunea Lombardiei și provinciile Parma, Piacenza, Rimini, Reggio Emilia și Modena; Pesaro Urbino; ​​Veneția, Padova și Treviso, Alessandria și Asti „.

În ceea ce privește măsurile care trebuie adoptate pentru a limita răspândirea pandemiei pe teritoriul național, comitetul tehnico-științific subliniază următoarele în documentul din 7 martie 2020: „confirmând utilitatea tuturor măsurilor cu caracter naţional identificate deja de Decretul din 4 martie, am stabilit măsuri suplimentare pentru limitarea virusului, care urmează a fi aplicate”, printre acestea numărându-se:

„Deschiderea pentru public a muzeelor ​​și a altor institute culturale și lăcaşuri de cultură cu condiția ca acestea să asigure condiţii prin care să se evită formarea unor grupuri mari de persoane; desfășurarea de activități la restaurant și la bar cu obligația impunerii distanței de siguranță interpersonală de cel puțin un metru; suspendarea activităților din pub-uri, școli de dans, săli de pariuri, săli de bingo și discoteci; interzicerea absolută a deplasării de la domiciliu sau reședință a subiecților supuși măsurii de carantină; limitări de mobilitate la cazurile strict necesare; suspendarea serviciilor și activitățile educaționale din școlile de toate nivelurile; suspendarea activităților desfășurate de instanțe; deschiderea lăcașurilor de cult cu condiționa adoptării de măsuri pentru evitarea adunărilor „.

Citind toate aceste indicaţii, la 9 martie, premierul Giuseppe Conte a decis să închidă totul, punând întreaga Italie în lockdown.

„Departamentul de protecție civilă al Președinției Consiliului a transmis procesele verbale celor care le-au solicitat: pentru mine, transparența a fost o regulă fundamentală de la începutul pandemiei.

Ca guvern, vom continua să considerăm că este o valoare la care nu intenționăm absolut să renunțăm”, a declarat ministrul sănătății, Roberto Speranza, în timpul informării de joi din Senat.

Opoziția a răspuns imediat: „Unul dintre motivele pentru care aceste procese-verbale nu au fost făcute publice este faptul că nu există motive care să justifice prelungirea stării de urgență. Nu este folositoare pentru sănătatea italienilor, ci a guvernului.

Am spus-o deja în Cameră și mi se pare că opiniile experților o confirmă „, a declarat la  SkyTg24 președintele partidului Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni.