Privatizarile esuate, piatra de moara de la gatul AVAS

Ecourile privatizarii reusite a BCR sunt departe de a se fi stins, iar statul spera ca acelasi lucru se va intampla si la CEC, Antibiotice sau… Electroputere. Nimeni nu se “lauda” si cu cele 2.300 de procese in instanta rezultate in urma diferitelor contracte de privatizare, desi costurile acestora sunt destul de piperate pentru romani.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu pare sa mai aiba mult de privatizat din imensa mostenire pe care a capatat-o. Doar 436 de societati mai au ca actionar AVAS, iar dintre acestea, numai 64 au capital majoritar de stat.


Atatea sunt deocamdata, pentru ca la usa institutiei bat destule alte companii care fie nu au respectat contractele de privatizare, fie au fost privatizate fraudulos, fie, pur si simplu, au fost aduse in prag de faliment.


Din totalul contractelor de privatizare, 13,53% au fost reziliate pana in acest moment, iar lista nu se inchide aici. AVAS are pe rol circa 16.000 de procese, dintre care nu mai putin de 2.300 pentru diverse nerespectari ale clauzelor din contractele de privatizare.
Cauzele care au dus la aceasta situatie? In primul rand, neseriozitatea cumparatorilor, conditiile economice adesea nefavorabile si, de multe ori, modul in care reprezentantii statului au conceput contractele de privatizare.


“Sunt foarte greu de urmarit, in procesul de postprivatizare, contractele care nu au clauze de penalitati sau reziliere. Chiar daca le au, ele sunt adesea vag formulate”, explica Razvan Orasanu, presedintele AVAS. “De exemplu, in cazul ARO, termenele de realizare a investitiilor prevazute in contract sunt duble fata de media celor din alte contracte”, spune Orasanu.
Alta cauza care a stat la baza esecurilor tine de legislatia care pune accentul pe conditii numeroase pe care investitorii trebuie sa le indeplineasca dupa privatizare, si mai putin pe pretul obtinut din vanzare. In majoritatea cazurilor, cumparatorii sunt obligati sa pastreze domeniul de activitate al societatii si un anumit numar de angajati.


In plus, evolutia de ansamblu a economiei a fost si ea potrivnica unora dintre firmele privatizate, nemaiputand fi respectate numeroasele conditii prezente in contract.


Asa se face ca, in acest moment, trebuie recuperate sume de sute de mii sau chiar milioane de euro la unele dintre companiile pe care AVAS le are sub supraveghere postprivatizare.
Solutia pe care multi dintre noii patroni o gasesc pentru a iesi din criza este revenirea firmelor la stat. Transformarea creantelor statului in actiuni face ca datoriile sa dispara. Este ca si cum asa-zisii investitori ar primi o garantie de la stat pentru cazul in care afacerea nu merge. Ca sa nu mai vorbim ca multi dintre ei asteapta, daca nu au primit deja, si ajutoare de stat sub diverse forme.
“S-a instituit un fel de practica, pe care eu vreau sa o opresc si careia ma opun cu cea mai mare vehementa”, spune Orasanu. “AVAS nu este mama ranitilor. Daca exista un investitor, indiferent daca este asociatie salariala, persoana fizica sau firma, el trebuie sa-si duca pana la capat obligatiile asumate. Solutia nu este intoarcerea la AVAS, ci lichidarea pe cale judiciara sau diverse alte formule existente”, continua el.


Siguranta ca statul va ceda presiunilor sindicale sau de alta natura si va prelua din nou societatile privatizate, chiar daca intr-o stare mai proasta decat in momentul vanzarii, a facut ca societati mari, precum AVERSA Bucuresti, Baneasa Bucuresti, CSR Resita, Tepro Iasi, Nitramonia Fagaras si altele, sa fie puse pe butuci de cumparatori.


O alta serie de societati incearca pe diverse cai sa arunce in ograda statului datoriile mai vechi catre buget. Cazul Rafo este deja celebru. Premierul Tariceanu a trebuit sa anuleze “ordonanta Nastase” pentru ca datoriile de sute de milioane de dolari ale societatii sa nu fie sterse cu buretele. Ordonanta prevedea conversia acestor datorii in actiuni pentru AVAS. Prevazator, cumparatorul, Balkan Petroleum (BKP), a depus, la mijlocul anului trecut, o cerere de novatie pentru schimbarea debitorului. Contractul de privatizare prevedea insa ca investitorul sa nu renunte la contract decat cu acordul AVAS. Chiar daca cererea de novatie a disparut si ordonanta a fost abrogata, pericolul ca statul sa ramana din nou pagubit nu a trecut inca. “Asteptam judecarea celor doua recursuri privind suspendarea sau acceptarea planului de reorganizare a societatii”, afirma presedintele AVAS, care adauga ca, in acest moment, institutia este de-abia pe locul al 12-lea la masa credala, cu creante de 7,2 milioane de dolari. Respectivul plan invoca aceeasi conversie.


Biofarm si Aro sunt in situatii similare. In cazul producatorului de medicamente, situatia este si mai grava: AVAS ar trebui sa redevina proprietar pe 1% din companie, in conditiile in care a privatizat 40%. Statul are de recuperat, de pe urma acestei privatizari, 25 de milioane de dolari si 10 miliarde de lei vechi. De litigiile postprivatizare se ocupa 60 de salariati. “Pentru 2006, am redus cheltuielile cu personalul de la circa 760 de miliarde de lei vechi la mai putin de 700 de miliarde lei. Aceste cheltuieli sunt aferente celor 500 de angajati ai AVAS”, precizeaza Orasanu. Un calcul simplu arata ca salariul mediu brut in institutie se invarte in jurul valorii de 116 milioane de lei vechi pe luna, de zece ori mai mare decat salariul mediu pe economie. In concluzie, pentru cei 60 de angajati care lucreaza la cele 7.600 de contracte din directia postprivatizare, contribuabilii “cheltuiesc” aproximativ 80 de miliarde de lei vechi intr-un an.


In plus, in perioada 2003-2006, au fost incheiate contracte cu 33 de case de avocatura pentru reprezentarea in procese. Cheltuielile totale cu acestea au fost de 319 miliarde lei vechi, pe primul loc in top fiind White & Case, cei care au reprezentat statul in procesul contra Noble Ventures, cu 229 de miliarde.


Noroc ca AVAS e scutita de taxele judiciare prin lege, pentru ca altfel recuperarile postprivatizare ar fi costat mult mai mult.

Una dintre explicatiile acestor esecuri ale privatizarii sta in legislatia foarte stufoasa. Se pun foarte multe conditii investitorilor, iar accentul cade mai putin pe pretul de vanzare.

Razvan Orasanu

presedintele AVAS.

116 milioane de lei vechi

Este salariul mediu brut al angajatilor AVAS. Asta dupa ce s-a operat de curand o reducere cu 8% a cheltuielilor cu personalul pentru 2006, bugetul de salarii fiind putin sub 700 miliarde de lei vechi.



Privatizari esuate

• Din 10.820 de contracte de privatizare incheiate de stat, 1.467 au fost reziliate pana in februarie 2006.

• Cele mai multe privatizari esuate au fost inregistrate, asa cum era de asteptat, in industrie (413) si in agricultura (364)

• O alta ramura de activitate situata pe podiumul esecurilor este comertul, cu 299 de contracte reziliate

• In unele cazuri, esecurile au avut drept cauza contextul macroeconomic. In industria sticlei, aproape toate unitatile privatizate s-au intors la stat sau au dat faliment din cauza cresterii pretului la utilitati.

• Industria textila a fost puternic afectata de importurile masive de pe piata asiatica, la jumatate de pret.

Privatizari reusite

• Sectorul bancar se dovedeste a fi campion la capitolul “povesti de succes”. Dezvoltarea puternica si perspectivele acestui domeniu au facut ca banci internationale de prestigiu sa fie printre partenerii statului in contractele de privatizare, onorandu-si fara probleme obligatiile contractuale.

• Alte exemple de succes la nivel de ramura vin dinspre industria cimentului si cea producatoare de detergenti.

• Exista si exemple de companii care au fost privatizate cu succes, chiar daca ramura din care fac parte nu a fost “de top”. Este cazul actualei Dacia-Renault, care detine in prezent 2% din piata Europei Centrale si de Est, sau al Mittal Steel.

Procentajul nereusitelor In functie de anii in care s-au incheiat privatizarile

Campionii privatizarilor esuate au fost Partidul Social Democrat si Conventia Democrata

Buzunarele statului au mai mult maruntis

In 2006, vor fi scoase la vanzare in principal pachete minoritare de actiuni

Planurile de viitor ale AVAS se axeaza pe valorificarea pachetelor minoritare de actiuni detinute la diverse companii, in conditiile in care numarul de societati avand ca actionar majoritar aceasta institutie este din ce in ce mai mic.

Intre prioritatile pe anul 2006, se remarca actiunile de la companii precum Asirom, Winmarkt sau Vel Pitar.


“Anul acesta, ne vom concentra, in primul rand, asupra societatilor cu drept de preferinta si a celor listate la care avem pachete minoritare”, spune Razvan Orasanu. Avem in portofoliu actiuni la peste 200 de societati listate si vom incerca sa le valorificam in perioada urmatoare prin intermediul pietei de capital”, completeaza el.


Nu vor lipsi insa problemele, pentru ca o parte din firme au in plan iesirea de pe piata de capital, iar in alte situatii unificarea pietelor BVB si Rasdaq nu le va permite sa ramana la tranzactionare.
Din prima categorie, ies in evidenta tocmai cele trei companii amintite mai sus. La Asirom, actionarul majoritar Interagro incearca de ceva vreme delistarea societatii de asigurari de la Rasdaq, din cauza neintelegerilor cu actionarii minoritari Broadhurst si QVT Fund.


In acest caz, presedintele AVAS declara ca institutia pe care o conduce va actiona dupa ce va veni o propunere din partea juristilor care se ocupa de acest gen de situatii. Orasanu este insa ferm hotarat sa apere interesele statului ca actionar minoritar la Asirom.


Cat despre celelalte doua, NCH Advisors, compania care le administreaza, este de asemenea decisa sa le scoata de la Bursa.

Ramane de vazut daca pretul oferit actionarilor minoritari in cadrul ofertei publice de preluare in vederea inchiderii va fi sau nu pe gustul AVAS.

Treaba Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului pentru perioada urmatoare a fost mult usurata de trecerea unei parti a actiunilor din portofoliu la Fondul Proprietatea, nemaifiind astfel nevoie de proceduri pentru valorificarea lor pe piata de capital sau prin alte metode.


Chiar si la unele dintre societatile listate, detinerile vor fi foarte greu de valorificat. Unele dintre aceste companii sunt foarte rar tranzactionate la BVB sau Rasdaq, iar la altele, statul are pachete de actiuni de 20-30 de procente, acestea fiind mai greu de vandut pur si simplu pe piata. Poate doar printr-o oferta publica, in cazul in care vor exista doritori.


In afara de detinerile minoritare, raman de privatizat si cateva companii mari. Cea mai importanta dintre ele ramane Antibiotice Iasi, cu o valoare de piata de circa 183 de milioane de euro. O alta societate privatizabila este Electroputere Craiova, insa aceasta a ajuns sa depinda de un posibil ajutor de stat, din cauza datoriilor mari pe care le-a acumulat.

Oricum, pentru 2006, presedintele AVAS se gandeste cu prioritate la valorificarea pachetelor reziduale detinute la societatile mai lichide de la Bursa.

Paris – destinatia preferata a litigiilor externe

AVAS se lupta si pe frontul extern.


• Sometra Copsa Mica – pentru aceasta privatizare, AVAS se judeca cu Mythilineos Holdings la Londra pentru doua miliarde de lei vechi si 12 milioane de dolari, plus efectuarea unor investitii de 15,4 milioane de dolari.

• Cristal Urziceni – Chiar daca la ora actuala se afla in faliment, AVAS a cerut arbitrajul instantelor din Paris inpotriva Agrana Zucker und Starke AG, pentru 360.000 dolari, penalitati si 1,2 milioane de dolari daune interese.


• Masini Unelte Bacau – si acest proces are loc tot la Paris si se indreapta impotriva World Machinery Company, pentru un total de 570.000 de dolari penailtati la investitiile neefectuate, plus dobanzile aferente.

• Viscofil SA – AVAS se judeca cu ASCOP AG Praga la Paris, pentru 3,2 milioane dolari cu titlu de daune.

• Procesul lui Donald Trump. Curtea Supremă a SUA ar putea respinge cererea de imunitate a fostului președinte
• Este interzis pentru proprietarii de apartamente. Anunț pentru cei care nu stau la adresa din buletin