"Peste 7% din activitatea întreprinderilor se află în mâinile unor imigranţi. Nu mai este vorba doar de mici magazine. Încep să se observe companii cu structuri financiare şi reţele complexe de furnizare şi de distribuţie”, a declarat Natale Forlani, din conducerea departamentului de Imigraţie din cadrul Ministerului italian al Muncii.

Florin Simon s-a născut la Bacău, în România. A venit în Italia la 26 de ani, fără permis de şedere şi a început să lucreze ca muncitor. Odată reglementată situaţia sa prin aşa-numita ”sanatoria” /legalizarea imigranţilor cu statut ilegal/ din 1998, a decis să-şi înceapă propria afacere. A deschis mai multe activităţi, iar în 2005 a fondat în capitala Italiei "Roma… nia Srl", prin care importa produse alimentare tipice din ţara sa. Cererea din partea magazinelor şi restaurantelor conaţionalilor săi a fost foarte mare şi a reuşit să găsească clienţi chiar şi în marea distribuţie.

Astăzi, firma sa are 34 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 14 de milioane de euro. Florin Simon a fondat şi o altă societate "Ro-ma food", care şi-a propus să exporte produse ale bucătăriei italiene în ţara sa natală. Este o poveste de succes, o imagine a Italiei care se schimbă, potrivit La Repubblica.

Conform datelor culese de Confederaţia Naţională a Artizanatului /CNA/, începând cu anul 2005 şi până astăzi numărul companiilor fondate de străini a crescut cu 48,7%. Titularii şi asociaţii de companii străine se cifrează la peste 440.000 şi în cea mai mare parte locuiesc în centru-nord. În domeniul construcţiilor şi comerţ există 36,2% şi respectiv 35,7% de întreprinzători imigranţi, care, în proporţie de peste 56% provin din patru ţări: Maroc, România, China şi Albania.

Numai la Milano, potrivit Camerei de Comerţ locale, companiile străine dau de lucru unui număr de 18.000 de cetăţeni italieni.

"Într-un sens, se poate spune că economia imigranţilor este unul dintre puţinele sectoare în creştere", a afirmat Massimo Canovi, vicepreşedintele pentru Europa de Sud al MoneyGram, societatea care se ocupă de transferurile de bani şi care de patru ani organizează un premiu pentru companiile de succes fondate de străini. În acest an, cel care a câştigat premiul MoneyGram a fost chiar Florin Simon.

Expansiunea spiritului antreprenorial al imigranţilor nu este un fenomen doar italian. "Entrepreneurship And Migrants", o cercetare a OCDE din 2010, a dezvăluit faptul că în cea mai mare parte a ţărilor avansate, străinii sunt mai înclinaţi să-şi înceapă propria afacere. "Ceea ce face diferenţa este înclinaţia către risc, flexibilitatea şi mobilitatea teritorială", subliniază Natale Forlani.

O ştie bine Khawatmi Radwan, fondatorul ”Hirux International” şi pionier al spiritului antreprenorial al imigranţilor în Italia. Compania lui are o cifră de afaceri de 50 milioane de euro şi circa 100 de angajaţi. Exportă în Africa şi Orientul Mijlociu, sub propriul brand, produse electrocasnice italiene. În zonă, gestionează şi vânzările pentru compania franceză ”Thomson” şi cea austriacă ”Schaub Lorenz”.

A sosit în Italia din Siria, în 1970, a studiat economie şi comerţ la Universitatea din Parma şi în câţiva ani a reuşit să devină director la Indesit. În 1978 şi-a început o afacere pe cont propriu, iar Hirux este astăzi societatea numărul unu în Orientul Mijlociu în sectorul său. Khawatmi este, de asemenea, preşedintele ”Movimento Nuovi Italiani”, care se luptă pentru o incluziune socială mai mare a imigranţilor.

"Pentru cei care emigrează de multe ori nu există altă opţiune decât să fie întreprinzători pe cont propriu şi să muncească cu toate forţele proprii. În caz de faliment nu există plase de siguranţă. În spatele nostru se află doar marea”, spune el.

Prima dificultate pentru străinii care vor să-şi deschidă o afacere este accesul la credite. Băncile acordă cu greu bani fără garanţii, iar cei care ajung în Italia, în cele mai multe cazuri nu au nimic de pus pe masa negocierilor. Astfel, se recurge la sprijinul comunităţii compatrioţilor. Apoi există problema birocraţiei. "Dificultatea de a face faţă dosarelor şi documentelor are adesea şi efectul de a-l obliga pe imigrant să rezolve problemele în mod neoficial – comentează Forlani. Din păcate, nu este rar cazul în care acest lucru se traduce în economie subterană".

Tocmai legat de această problemă, în Catania s-a născut un proiect de asistare a noilor întreprinzători, gestionat de extracomunitari. Cooperativa "La Senegalese", cu sprijinul Camerei de Comerţ a oraşului, oferă consiliere juridică şi operaţională. Preşedintele, Moussa Mbaye, s-a nascut în Saint-Louis şi a ajuns in Italia în urmă cu 12 ani. El a fost primul străin ales în consiliului naţional al Asociaţiei Generale a Cooperativelor Italiene (AGCI).

"Cooperativa noastră este mică, cu o cifră de afaceri de 70.000 de euro, dar din 2008 şi până astăzi am asistat peste 100 de întreprinzători în înregistrarea activităţii lor, planul de afaceri, contactele cu cei care le pot furniza credite. Oferim şi alte servicii imigranţilor, ajutându-i cu cererile de azil şi cele de reintegrare a familiei".
Sursa: Agerpres