Politica bate economia

exagerat de mare“.Este o concesie importanta pe care Comisia Europeana o face statelor membre ale zonei euro, care, in ultimii doi, trei ani, nu pot, sau nu vor sa respecte regulile stabilite pe vremea in care economiile continentului erau in plin avant. Decizia relaxarii disciplinei fiscale, respectiv a tolerarii deficitelor marite, reprezinta rezultatul unor negocieri indelungate, ale caror detalii au fost si sunt cu grija pastrate departe de public. Cu toate acestea, cert este ca nu ata

exagerat de mare“.Este o concesie importanta pe care Comisia Europeana o face statelor membre ale zonei euro, care, in ultimii doi, trei ani, nu pot, sau nu vor sa respecte regulile stabilite pe vremea in care economiile continentului erau in plin avant. Decizia relaxarii disciplinei fiscale, respectiv a tolerarii deficitelor marite, reprezinta rezultatul unor negocieri indelungate, ale caror detalii au fost si sunt cu grija pastrate departe de public. Cu toate acestea, cert este ca nu atat constientizarea faptului, de catre Comisia Europeana, ca pactul trebuie adaptat ciclului economic real, cat presiunile de natura politica au determinat schimbarea de atitudine la varful organismului european. Italia, Germania si Franta sunt varful de lance al schimbarii, cele trei tari declansand o abila campanie in directia stirbirii influentei si autoritatii Comisiei Europene. Ele au pledat deschis pentru lasarea Comisiei fara prerogativele detinute pe planul politicilor fiscale ale statelor membre. Initiativa lor – in fapt un indemn la autonomie fiscala adresat celorlalte guverne europene, a fost rapid preluata si amplificata de Marea Britanie. Ofensiva a fost atat de bine condusa, iar fortele antrenate atat de bine directionate, incat, la inceputul acestei saptamani, Comisia Europeana a cedat. Germaniei i se recunoaste legalitatea depasirii deficitului standard. Ceea ce pana mai ieri era catalogat drept „violare repetata“, „indisciplina“ etc., incepand de acum este considerat ca perfect justificat – o consecinta a reunificarii tarii si a extinderii Uniunii Europene cu inca alte zece state. Pentru celelalte tari europene aflate in situatia Germaniei, este considerata ca valabila cea de a doua justificare. In schimbul acestor concesii, Comisia Europeana nu va mai auzi corul celor care ii pun la indoiala autoritatea.