Potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, producţia de grâu din acest an va scădea cu circa 40%. Per total, rezultatele nu vor fi devastatoare, deoarece producţia de orz va fi aproximativ la nivelul anului trecut. Cel puţin în teorie, însă, inflaţia va fi mai mare, deoarece produsele de panificaţie ocupă un loc însemnat în coşul inflaţiei. Dar consumul va fi mic, iar de aici, ecuaţia se complică.

Potrivit estimărilor, producţia de grâu va fi undeva între 4-4,5 milioane de tone, în timp ce anul trecut a fost de 7,75 milioane tone. Cu toate acestea, producţia de orz înregistrează o cotă similară faţă de cea de anul trecut: aproximativ 570.000 de tone. De asemenea, la porumb va scădea producţia, recolta din acest an fiind estimată la 6-7 milioane de tone, comparativ cu cele 7,9 milioane tone de anul trecut.

Recoltarea orzului s-a încheiat, iar rezultatul a fost de 2,6 tone la hectar. Rezultatele preliminare la grâu, ca urmare a recoltării a 60% din suprafaţa cultivată indică o productivitate scăzută, de doar 2,3 tone la hectar, faţă de 3,5 tone/ha cât se înregistrase anul trecut.

Motivaţii şi efecte

Principalele cauze ale scăderii producţiei de grâu sunt seceta din acest an şi lipsa îngrăşămintelor. O altă cauză ţine de faptul că, încă din timpul iernii, producătorii de îngrăşăminte au fost puternic loviţi, atât de factori externi (oprirea gazului rusesc), cât şi de factori interni (lipsa banilor corelată cu scăderea cererii).

Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) apreciază că „aşa este în agricultură, niciun an nu semănă cu altul, este normal ca într-un an să ai o producţie mai mare şi în altul mai mică. Sigur, aprecierea unei producţii la 40% am făcut-o în marte, dar acum, pentru a putea da nişte cifre clare, cred că e mai bine să aşteptăm terminarea recoltării”.

Preşedintele Federaţiei Agrostar a declarat pentru capital.ro că „la noi, preţul nu este influenţat în totalitate de factori care să fie în legătură directă cu pieţele, totul fiind la latitudinea marilor speculatori. Mai exact, în loc să îşi vândă grâul cu 0,45-0,50 lei/kg, producătorii îl vând speculanţilor care vin cu geanta de bani la capătul tarlalei şi oferă 0,35-0,38 lei/kg. Astfel, se creează o evaziune fiscală pe care noi am estimat-o la 2 miliarde de euro. Deşi este luat mai ieftin, acest lucru nu influenţează defel preţul pentru panificaţie, deoarece speculantul îl vinde mult mai scump. Astfel, pierde şi statul, şi consumatorul final, şi producătorul, mai ales producătorul, care nu poate să-şi vândă marfa la preţuri reale”.

Cheia stă în calitate

Atât Ştefan Nicolae, cât şi Adrian Rădulescu au acelaşi puncte de vedere când vine vorba de calitatea producţiei. Rădulescu ne-a declarat că „dacă se va face mai puţin grâu de calitate, cel destinat în principal morăritului şi panificaţiei, atunci vom avea parte de preţuri mari”. El a mai apreciat că, „oricum, consumul este mai mic. Deci s-ar putea ca impactul unei productivităţi mai mici să nu fie unul atât de mare”.

Nicolae spune că „deşi va fi o producţie mică, important este să vedem dacă se va face grâu de bună calitate. Dacă nu va fi suficient, industria alimentară va fi nevoită sa facă apel la importuri. Grâul adus de afară va fi la preţul european de 107-110 euro/tonă. Aici intră în ecuaţie şi cursul valutar. În cazul în care euro se va duce în sus, şi preţul se va duce în sus. Iar acest lucru cred că va afecta din plin inflaţia”.

Inflaţia arată totuşi bine

De cealaltă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spune că „producţia agricolă nu va fi chiar una catastrofală, nu trebuie să uităm faptul că la orz este aceeaşi producţie ca în anul trecut. Totuşi, aşteptările noastre erau pe producţii mai mici”.

În teorie, producţia redusă la grâu, posibilitatea ca grâul destinat industriei panificaţiei să fie mai puţin şi importurile calculate într-un euro pe trend de apreciere ar putea fi trei vectori care să urce preţul la produsele de morărit şi panificaţie, punând astfel mari presiuni pe inflaţie. Trebuie luat în seamă faptul că produsele din această gamă au o pondere foarte mare, de 7,65%, din coşul de consum pe care se calculează inflaţia.

Vasilescu spune că „nu trebuie să uităm că preţul la pâine în particular, şi la produse alimentare în general, aproape că s-a păstrat nemodificat în ultimele luni. Nu cred că se vor pune mari presiuni, cel puţin din această direcţie, asupra inflaţiei. Din datele noastre rezultă că, până la finele anului, vom fi martorii unui ritm lent de creştere a preţurilor de consum”.

Dezavantajul poate deveni avantaj

Astfel, deşi inflaţia a intrat pe un ritm descendent mai accelerat decât în anii trecuţi, totuşi, cei trei factori care vin din zona producţiei de grâu vor fi un factor de contrabalansare. Dezavantajul s-ar putea transforma, practic, în avantaj. Productivitatea scăzută din acest an poate să frâneze un trend descendent abrupt al inflaţiei şi înlătură pericolul unei perioade de deflaţie ca urmare a scăderii accelerate a consumului.

Te-ar putea interesa și: