Pe plan mondial, se aşteaptă o creştere a clienţilor serviciilor de mobile banking, dar România a încheiat anul trecut pe un trend descendent. Se poate încerca o revenire?

Potrivit unei estimări recente a companiei de analiză în te­le­comunicaţii mobile Berg Insight, numărul utilizatorilor de mobile banking şi servicii asociate (plăţi prin telefonul mobil) va creşte, cu o rată medie anuală de 89%, de la 20 de milioane, în 2008, la aproximativ 913 milioane în 2014.

Faptul că în telecomunicaţii piaţa românească adoptă rapid ten­dinţele manifestate pe pieţele mature induce ideea unei evoluţii similare, cele trei bănci  – BCR, BRD şi Raif­feisen  – şi cei doi operatori – Orange şi Vodafone – care oferă astfel de servicii în România urmând să se bucure de o creştere semnificativă a utilizării acestui serviciu. Ceea ce s-ar traduce prin venituri sporite de pe urma unui produs cu valoare adăugată relativ mare, într-o situaţie în care fiecare astfel de serviciu poate face diferenţa atât pentru operatorii telecom, cât şi pentru bănci.

Băncile s-au trezit cam târziu

De altfel, operatorii autohtoni spun că serviciile de mobile banking se află pe un trend ascendent. „De la începutul anului, am înregistrat o tendinţă de creştere a numărului de clienţi, iar dacă panta ascendentă actuală se va menţine, până la sfârşitul anului 2009 ne aşteptăm la dublarea traficului“, spune Iulia Ionescu, Product Manager Orange Romania.

Stephanie Jackson, Senior Direc­tor, Online and Internet Services la Vodafone Romania, susţine acelaşi lucru, însă niciunul dintre cei doi operatori prin intermediul cărora băncile furnizează aceste servicii nu a dorit să facă publică evoluţia numărului de clienţi de mobile banking.

„Preocuparea băncilor de a promova posibilitatea de a efectua operaţiuni bancare de pe telefonul mobil a contribuit la creşterea adopţiei serviciului în România. Contextul economic dificil actual a sporit, de asemenea, atractivitatea serviciului, devenind o alternativă viabilă în special pentru clienţii cu acces limitat la servicii bancare clasice“, afirmă managerul operatorului de telefonie mobilă.

Omniprezentul internet

153-28491-19itc_tv14.jpgDatele publicate de Ministerul Co­municaţiilor şi Societăţii In­for­maţionale (MCSI) arată însă o scădere a utilizării mobile bankingului anul trecut, de la aproape 338 de mii de clienţi, în 2007, la 231,6 mii. Şi valoarea tranzacţiilor s-a redus de la 29,7 milioane de euro, în 2007, la 25,7 milioane, în 2008. Prin urmare, atât operatorii, cât şi băncile au de recuperat un an de cădere. În schimb, tranzacţiile bancare prin internet câştigă vertiginos teren.

Acelaşi raport arată mai mult decât o dublare a numărului de utilizatori ai acestui serviciu, la peste 2,5 milioane în 2008 faţă de puţin peste un milion în anul precedent, în timp ce valoarea tranzacţiilor a crescut de la 47,4 miliarde de euro la 85,6 miliarde (tranzacţii cu carduri pe internet).

Încercarea operatorilor şi a băncilor de a recupera terenul pierdut este dificilă acum, în condiţiile în care din ce în ce mai multe dispozitive mobile au acces direct la internet, iar unele bănci şi-au dezvoltat instrumente de plată la distanţă alternative, fără a necesita participarea unui operator mobil. Unele bănci s-au reorientat rapid către alternative la mobile bankingul „tradiţional“. ING Mobile Payments, dezvoltat de ING şi Mastercard, şi good.bee, implementat în România de Erste Bank în parteneriat cu BCR, sunt două astfel de iniţiative de sisteme de plăţi care nu necesită serviciile dedicate ale unui operator telecom, iar, în cel de-al doilea caz, nici măcar un cont bancar. „Există o multitudine de servicii «mobile» care sunt testate în prezent, dar un terminal mobil care să permită operarea confortabilă pe internet este încă scump“, spune Adrian Apolzan, director Departament Carduri şi Relaţii Instituţionale la ING Bank. „Fiecare abordare are susţinătorii săi, atât din punctul de vedere al ofertanţilor, cât şi al clienţilor“.

Operatorii mobili susţin însă superioritatea serviciilor oferite prin intermediul lor. „Faţă de online banking de pe telefonul mobil, serviciile de mobile banking oferă un nivel mai mare de securitate şi o mai mare uşurinţă de utilizare, deoarece site-urile de online banking nu au fost încă optimizate pentru telefonul mobil“, spune Stephanie Jackson.

Dar nici nu va mai dura foarte mult până când paginile web vor putea fi vizualizate şi folosite de pe mobile. ”In ceea ce priveste viitorul mobile banking-ului, ne aşteptăm ca aplicaţia de internet banking să devină accesibilă şi de pe telefonul mobil, aceasta urmând a se adapta după tipul terminalului”, spune Alina Răgălie, Coordonator Produs la Raiffeisen Bank. ”Acest lucru va asigura o uzabilitate crescută a serviciului şi o diversitate a funcţionalităţilor disponibile”.

Principalii jucători cresc dar piaţa scade

Contrazicând datele ministerului comunicaţiilor, unele bănci se laudă cu creşterea anul trecut a numărului de utilizatori de mobile banking, cum este şi cazul Raiffeisen.

”În prezent avem aproximativ 180.000 de clienţi care folosesc serviciul de internet banking şi 40.000 de clienţi ai serviciului myBanking”, spune Alina Răgălie. ”Anul trecut a crescut numărul de utilizatori şi rata folosirii canalelor electronice şi credem că acest trend se va menţine”, completează ea.

Traian Traicu, şeful serviciului de relaţii cu presa al BRD susţine acceaşi idee, a creşterii constante a numărului de clienţi care optează pentru serviciile m-banking. ”Încă de la lansarea serviciului Mobilis (2003, în colaborare cu Orange; 2006, în colaborare cu Vodafone), numărul de utilizatori a avut o tendinţă crescatoare, în conformitate cu previziunile noastre, fiind un serviciu solicitat şi aşteptat de către clienţii băncii”, afirmă acesta. ”În cursul anului 2009 s-a înregistrat cea mai semnificativă evoluţie, numărul abonaţilor crescând cu 150% , faţă de sfârşitul lui 2008”. În ceea ce priveşte utilizatorii de internet banking, Traicu subliniayă că 10% din numărul total al clienţilor BRD au aoptat şi pentru unul dintre cele două servicii specifice, BRD-NET, destinat persoanelor fizice şi [email protected], pentru firme.

Oficialii BRD se arată însă mai prudenţi când vine vorba de tendinţa internet banking-ului de a lua spuza de pe turta serviciilor bancare prin telefonul mobil. ”Serviciile de mobile banking şi internet banking, desi strâns legate, vizează, totuşi, categorii de clienţi cu nevoi diferite. Gradul de penetrare al internetului este încă redus faţă de potenţialul pieţei, iar aici serviciul de mobile banking va suplini cu succes o aplicaţie de internet banking”, este de părere Traicu.

Într-adevăr, acoperirea geografică a internetului este încă redusă în România, dar asta nu înseamnă că o creştere a utilizării serviciilor de internet banking nu poate veni şi din majorarea gradului de utilizare a serviciilor.

Veşti bune privind consumul de servicii online

Potrivit unui studiu recent al GECAD ePayment, care preia datele furnizate de operatorul RomCard, valoarea comerţului electronic cu plata online prin card bancar, în primele trei luni ale anului, a fost de 18,58 milioane de euro, în creştere cu 59% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul de tranzacţii înregistrate în aceeaşi perioadă a fost de aproape 256.000. Prin platforma de procesare de plăţi ePayment, au fost derulate 220.000 de tranzacţii, cu o valoare totală de 17 milioane euro.

„Chiar dacă datele se referă exclusiv la evoluţia plăţii online, ele ne arată că în general comerţul electronic nu este foarte afectat de condiţiile economice actuale, contrar aşteptărilor din piaţă. De asemenea, având în vedere volumele înregistrate la plată prin card şi conform propriilor calcule, estimăm că ponderea plăţilor online prin card a crescut la un procent de 20-22% din totalul metodelor de plată”, afirmă Carmen Sebe, Director General GECAD ePayment.

Potrivit lui Marin Mitroi, Director General RomCard, creşterea înregistrată de comerţul electronic într-o perioadă în care toţi jucătorii se aşteptau la scăderi demonstrează, potenţialul acestei industrii. ”Sper ca evoluţia de până acum să încurajeze companiile mari să abordeze internetul ca şi canal de vânzări adiţional şi să investească în comerţul electronic”, spune Mitroi.

În ceea ce priveşte produsele achiziţionate în primele trei luni ale anului, analiza numărului de tranzacţii derulate prin platforma ePayment pe prinicipalele segmente (telecom, turism, retail şi servicii) a evidenţiat creşteri pe aproape toate sectoarele comerţului electronic, excepţie făcând segmentul IT (produse hardware), vânzările de telefoane mobile şi serviciile de recrutare.