Demersurile de vânzare a ATE Bank intră pe ultima sută de metri. Intenţia acţionarului majoritar, Piraeus Bank Grecia de a-şi vinde participaţia de 93,7% va fi adusă oficial la cunoştinţa acţionarilor ATE Bank România în Adunarea Generală Extraordinară (AGEA) de vineri, 1 martie. Zvonuri despre vânzarea ATE către un grup de investitori români, negociată de fostul vice-preşedinte executiv al Raiffeisen, Marinel Burduja, au apărut încă de anul trecut, printre numele de posibili cumpărători vehiculate atunci numărându-se Gabriel Popoviciu, Gruia Soica sau Dorinel Umbrărescu.
Decizia de vânzare a ATE a fost luată de Piraeus la nici un an de la achiziţia băncii, în cadrul unui program coordonat de autorităţile elene şi UE, care nu a reuşit însă să scape instituţia de pierderi. Agricultural Bank of Greece – Banca Agricolă a Greciei (ATE) a intrat în lichidare în vara lui 2011, iar Piraeus Bank Grecia i-a preluat creditele performante, portofoliul de valori mobiliare şi depozitele, aranjamentul incluzând şi ATE Bank România.

Divizare pentru curăţarea portofoliului, înainte de vânzare

Înaintea vânzării, ATE va fi “curăţată” de datorii: o parte negativă a capitalurilor proprii, împreună cu portofoliul de credite, garanţiile aferente, o parte din depozite şi imobilele dobândite din executări silite urmând să fie transferate la Piraeus Bank România, cealaltă instituţie de credit deţinută pe piaţa locală de acţionarul majoritar elen.
În patrimoniul ATE Bank România vor mai rămâne doar licenţa de operare emisă de BNR, celelalte avize şi permise operaţionale legale, o parte din capitalul de lucru şi din portofoliul de obligaţiuni de stat, infrastructura IT, bucurile mobile din diverse unităţi teritoriale, contractele de închiriere încheiate pentru acestea, dar şi câţiva angajaţi.
Acest plan de divizare va fi supus, vineri, aprobării de principiu a acţionarilor, ulterior fiind necesară şi autorizarea BNR, înregistrarea la Registrul Comerţului şi aprobarea finală în AGA.

Problema activului net, semnalată de BNR din decembrie 2012

Acţionarii vor fi informaţi vineri şi de situaţia pierderilor, care a dus la diminuarea activului net (diferenţa dintre totalul activelor şi totalul datoriilor) aproape de nivelul critic sub care legea cere convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor pentru a decide dacă o societate trebuie să fie dizolvată sau trebuie ajustat capitalul social. Potrivit art 153 indice 24 din Legea societăţilor comerciale (nr. 31/1990), acest prag critic se atinge atunci când activul net ajunge mai mic decât jumătate din capitalul social. Banca Naţională a avertizat ATE Bank încă din luna decembrie a anului trecut, după ce a văzut situaţiile financiare anuale preliminare, în privinţa posibilei incidenţe a articolului de lege menţionat (prin scrisoarea BNR Nr. VI/2/20601/11.12.2012).
Ultimele date disponibile public sunt cele din 2011, când ATE Bank România avea active de 1,6 miliarde de lei (cotă de piaţă de 0,4%) şi raporta pierderi de 160 milioane de lei.
Pe ordinea de zi a AGEA mai figurează şi reducerea numărului de administratori la cinci persoane (după ce în trecut fusese majorat la nouă), precum şi delegarea permanentă către Consiliul de administraţie a atribuţiilor şi puterilor deciziionale pentru restructurarea băncii, incluzând închiderea (desfiinţarea) unor sucursale şi agenţii şi reducerea personalului.
ATE Bank România operează printr-o reţea de 30 de sucursale şi are circa 300 de angajaţi.

Numărul doi din bancă şi-a dat demisia din calitatea de administrator

Acţionarii vor mai fi informaţi, vineri, şi de demisia actualului prim director general adjunct al băncii, Sergiu Ioan Manea, şi a lui Sotirios Skandamis, din calitatea de administrator şi membru al Consiliului de Administraţie. Din aceleaşi funcţii a mai fost revocat Cristou Konstantinos, care va fi înlocuit cu un nou administrator cu mandat de patru ani.
Sergiu Ioan Manea lucrează în bancă încă de la începutul acesteia, în 1990, când instituţia se numea Banca pentru Mică Industrie şi Liberă Iniţiativă – Mindbank, prima din ţară cu capital mixt (român şi străin), înfiinţate la scurt timp după revoluţie de câţiva investitori, cărora li s-a alăturat Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (UCECOM). În 1995 a ajuns vicepreşedinte, iar după preluarea băncii de câtre ATE Bank, în 2006 a devenit director general. În 2010 a coborât pe poziţia a doua – prim director general adjunct, după ce Piraeus şi-a instalat propriul om în funcţia de director general ATE, Athanasios Psathas, fost director de audit al grupului. Înainte de revoluţie, Sergiu Ioan Manea a lucrat în centrala Băncii de Investiţii, în 1989 făcând şi un stagiu de trei luni la Banca Internaţională de Investiţii a Moscovei.
Pentru a semna toate socumentele societare ce vor fi aprobate de acţionari va fi mandatată Alina Pascu, actualul director general adjunct al băncii. Pascu s-a întors în iulie 2011 la ATE Bank, unde avusese o experienţă anterioară de patru ani, după o întrerupere de jumătate de an în care a lucrat la nou înfiinţata Bancă Feroviară (controlată de omul de afaceri Valeriu Blidar), ca director general adjunct pe retail. Ea are o carieră îndelungată în sistemul bancar, ocupând diverse poziţii la Bancpost, Unicredit sau Volksbank. În perioada 2004-2005 a lucrat şi la Raiffeisen, instituţia la care a fost vice-preşedinte executiv, Marinel Burduja, bancherul despre care s-a spus că în ultima perioadă a coordonat vânzarea ATE Bank către un grup de investitori români.
Burduja are o carieră îndelungată pe piaţa bancară. După revoluţie a fost ales deputat în primul parlament al ţării, ca membru FSN, dar a demisionat în 1991 pentru a intra la fosta Bancorex, la care revine, după o pauză de un an, în 1994, ca vicepreşedinte. În 1996 a plecat la Creditanstalt, în perioada 1998 – 2001 a fost vicepreşedinte al ABN Amro, apoi a mers la Raiffeisen care preluase fosta Bancă Agricolă.

Istoricul unei tranzacţii suspect de grăbite

Intrată în lichidare în vara lui 2011, Banca Agricolă a Greciei (ATE), instituţie controlată de statul elen, a putut trece în lista deciziilor păguboase şi decizia de a cumpăra, în 2006, banca românească Mindbank, devenită ulterior ATE Bank România. Revista Capital, preluată ulterior şi de presa din Grecia, care a investigat un posibil caz de corupţie în rândul oficialilor eleni, a arătat în perioada respectivă că tranzacţia s-a realizat într-o grabă suspectă.
Capital dezvăluia, în mai 2006, că precontractul de vânzare-cumpărare pentru pachetul majoritar la Mindbank a fost semnat de ATE cu un grup de mici acţionari ai băncii române (7 acţionari cu mandat de a negocia şi în numele altora, însumând participaţii de peste 50% din capitalul social), la numai două săptămâni de când ATE Bank venise cu prima oferta. ATE a fost preferată atunci tocmai pentru a încheia mai rapid tranzacţia. Iniţial, se negociase şi cu Egnatia Bank, însa procedurile de due-dilligence pe care aceasta dorea să le deruleze cu o firmă de consultanţă ar fi durat mai mult decat îşi doreau acţionarii Mindbank.
Spre deosebire de Egnatia, ATE a consultat doar raportul de audit realizat de KPMG pentru situatiile financiare pe 2005, care însa nu erau conforme reglementărilor şi principiilor contabile internaţionale, declarau pentru Capital surse apropiate tranzacţiei. “Vor derula şi un audit intern, care s-ar putea încheia în câteva săptămâni. Doar dacă nu le place ce găsesc, contractul final nu se mai semnează”, afirmau, în 2006, aceleasi surse. Oficialilor ATE le-a plăcut, însă, ce au găsit la Mindbank, astfel încât, potrivit surselor citate, au oferit un preţ reprezentand de 2,5 ori valoarea contabila, astfel încât acţiunea urma să fie plătită la de cinci-sase ori valoarea nominala, tranzacţia pentru pachetul majoritar al unei bănci microscopice ridicându-se la peste 30 milioane de euro. În anul anterior tranzacţiei, Mindbank realiza venituri de doar 11 milioane de euro şi un profit brut de 2,5 milioane euro. Din fondurile totale ale bancii, mai mult de 74% nu aveau, însă, acoperire în numerar efectiv, fiind numai fonduri scriptice care nu au putut fi folosite în activitatea de creditare şi plasare a disponibilităţilor băneşti. În locul lor, banca a fost nevoită să atragă depozite la dobanzi care i-au diminuat rentabilitatea curentă.
Cu o cotă de nici 1% din totalul activelor sistemului bancar românesc, şi cu greutăţi tot mai mari de a face faţă concurenţei de piaţă, acţionarii Mindbank se străduiseră de mai multe luni să găseasca un investitor puternic care să le preia participaţiile. La finele anului 2005, cel mai mare acţionar al Mindbank era UCECOM, cu 25,2% din capital, instituţie lipsită de puterea financiară necesară realizării unor investiţii pentru dezvoltarea băncii. În prezent, UCECOM mai deţine doar 3,83% din acţiuni. Ceilalţi acţionari mai importanţi erau, în 2006, cetăţeanul kuweitian A.H.Bahman (15,41%), MISR Romanian Bank (preluata ulterior de BLOOM Bank Liban, cu 9,02%), Dan Cojocaru (8,86%) si Grange Nominees Limited (4,09). Ulterior, participaţiile s-au mai modificat înainte de vânzarea finală către ATE, majorandu-se cea a lui Dan Cojocaru şi apărând un nou acţionar cu peste 2% – Ştefan Margineanu.

Te-ar putea interesa și: