„Sprijinul se acordă începând cu anul 2019 în cuantum de 1.000 euro/hectarul cultivat cu usturoi, suprafaţa minimă eligibilă fiind de 0,3 hectare. Calculul sprijinului se face proporţional cu suprafaţa de pe care s-a valorificat o cantitate minimă de 5.000 kg/ha. Bugetul pentru anul 2019 este de două milioane de euro, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 9,3 milioane de lei”, se arată în nota de fundamentare.

Bugetul schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi’ se aprobă anual, iar programul se desfăşoară pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2019 – 2021.

Conform documentului, beneficiarii acestui sprijin financiar sunt: producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de

producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, valabil până la data plăţii ajutorului de stat; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorii agricoli persoane juridice.

Astfel, cei care vor să beneficieze de aceste ajutor de minimis pentru cultura de usturoi trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp, să să valorifice o cantitate de usturoi de minim 5.000 kg/ha dovedită cu documente justificative, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi în anul de cerere şi să să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative privind comercializarea producţiei.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare.

 

De asemenea, prin proiectul de act normativ se prevede interdicţia acordării ajutorului de minimis solicitanţilor a căror suprafaţă de culturi de usturoi este obţinută prin divizarea unei exploataţii existente la data de 1 ianuarie a anului de cerere, cu excepţia succesiunilor şi a contractelor de vânzare cumpărare.

Valorificarea producţiei se face în perioada 1 iulie – 29 noiembrie, inclusiv, a anului de cerere.

În ultimii opt ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone anul trecut, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern.

„În România, suprafaţa cultivata cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, obţinându-se o producţie de 55.673 tone.

Majoritatea suprafeţelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiţi în ferme de familie. În perioada 2010-2017, trendul general al producţiei a fost descrescător. În anii 2016 şi 2017 producţia de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone”, se arată în nota de fundamentare.

Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş.

În urma analizei datelor comunicate de direcţiile pentru agricultură judeţene a rezultat o suprafaţă medie a exploataţiei de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0,004 ha şi 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.

„Deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producţie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului, a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi”, se spune în document.

 

Principalele ţări din UE de unde se aduce usturoi pe piaţa autohtonă sunt: Olanda, R. Ceha, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terţe este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017.

În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone.

„Pentru a se asigura necesarul de consum al populaţiei trebuie menţinute suprafeţele dedicate acestei culturi şi încurajarea

producătorilor să nu abandoneze această cultură precum şi apariţia de noi producători în zonele cu tradiţie şi nu numai. (…) În urma consultărilor cu formele asociative reprezentative din sector, precum şi a întâlnirilor ce au avut loc în perioada

2017-2018 cu producătorii agricoli cultivatori de usturoi/comercianţi s-a stabilit susţinerea usturoiului ca produs deficitar”, se mai arată în nota de fundamentare, conform Agerpres.ro.

Te-ar putea interesa și: