Peste porcină africană revine în România. ANSVSA a descoperit peste 200 de focare

Peste porcină africană revine în România. ANSVSA a descoperit peste 200 de focare
Publicat de Valentina Drăgoi la 5 iunie 2020, 22:14
Din cuprinsul articolului

Pesta porcină africană revine în România. Potrivit Agenţiei Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, peste 200 de focare de pestă porcină africană au fost descoperite vineri.

ANSVSA anunță că este vorba despre un număr de 266 de focare de pestă porcină din 139 de localităţi din 23 de judeţe.

Se pare că patru focare din cele 266 erau în exploataţii comerciale. În alte 17 judeţe, au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi.

În intervalul 28 mai – 3 iunie au fost înregistrate opt focare noi, astfel: judeţul Sibiu – un focar; judeţul Gorj – un focar; judeţul Prahova – un focar; judeţul Alba – un focar; judeţul Teleorman – două focare; judeţul Olt – un focar; judeţul Bihor – un focar.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, şase focare au fost stinse – trei în judeţul Teleorman şi trei în judeţul Prahova, menţionează ANSVSA.

Până vineri, au fost despăgubiţi 15.121 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 440.953.790 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.988.500 de lei pentru alţi 208 proprietari.

Care este situația în România

De la prima semnalare a prezenţei virusului pestei porcine africane în România (31 iulie 2017) şi până vineri au fost diagnosticate 3.574 de cazuri la mistreţi. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin doi ani de la apariţia lor.

Situaţia curentă a cazurilor la mistreţi indică: judeţul Alba – 7 mistreţi găsiţi morţi şi 10 mistreţi vânaţi; judeţul Arad – 11 mistreţi găsiţi morţi şi 48 de mistreţi vânaţi; judeţul Argeş – 127 de mistreţi găsiţi morţi şi 13 mistreţi vânaţi; judeţul Bacău – 17 mistreţi găsiţi morţi şi 8 mistreţi vânaţi; judeţul Bihor – 199 de mistreţi găsiţi morţi şi 31 de mistreţi vânaţi; judeţul Bistriţa-Năsăud – 3 mistreţi găsiţi morţi şi un mistreţ vânat; judeţul Botoşani – 108 mistreţi găsiţi morţi şi 20 de mistreţi vânaţi; judeţul Braşov – 7 mistreţi găsiţi morţi şi 5 mistreţi vânaţi; judeţul Brăila – 21 de mistreţi găsiţi morţi şi 4 mistreţi vânaţi; judeţul Buzău – 28 de mistreţi găsiţi morţi şi 32 de mistreţi vânaţi; judeţul Călăraşi – 128 de mistreţi găsiţi morţi şi 54 de mistreţi vânaţi; judeţul Constanţa – 21 de mistreţi găsiţi morţi şi 22 de mistreţi vânaţi; judeţul Covasna – 11 mistreţi găsiţi morţi şi 4 mistreţi vânaţi; judeţul Dâmboviţa – 64 de mistreţi găsiţi morţi şi 23 de mistreţi vânaţi; judeţul Dolj – 29 de mistreţi găsiţi morţi şi 31 de mistreţi vânaţi; judeţul Galaţi – 36 de mistreţi găsiţi morţi şi 8 mistreţi vânaţi; judeţul Giurgiu – 209 mistreţi găsiţi morţi şi 98 de mistreţi vânaţi; judeţul Gorj – 46 de mistreţi găsiţi morţi şi 45 de mistreţi vânaţi; judeţul Harghita – un mistreţ găsit mort şi doi mistreţi vânaţi; judeţul Hunedoara – 4 mistreţi găsiţi morţi; judeţul Ialomiţa – 158 de mistreţi găsiţi morţi şi 31 de mistreţi vânaţi; judeţul Iaşi – 56 de mistreţi găsiţi morţi şi 7 mistreţi vânaţi; judeţul Ilfov – 132 de mistreţi găsiţi morţi şi 40 de mistreţi vânaţi; judeţul Maramureş – 42 de mistreţi găsiţi morţi şi 18 mistreţi vânaţi; judeţul Mehedinţi – 32 mistreţi găsiţi morţi şi 5 mistreţi vânaţi; judeţul Mureş – 9 mistreţi găsiţi morţi şi 6 mistreţi vânaţi; judeţul Olt – 4 mistreţi găsiţi morţi şi 8 mistreţi vânaţi; judeţul Prahova – 140 de mistreţi găsiţi morţi şi 16 mistreţi vânaţi; judeţul Satu-Mare – 199 de mistreţi găsiţi morţi şi 71 de mistreţi vânaţi; judeţul Sălaj – 95 de mistreţi găsiţi morţi şi 47 de mistreţi vânaţi; judeţul Sibiu – 18 mistreţi găsiţi morţi şi 9 mistreţi vânaţi; judeţul Suceava – un mistreţ găsit mort; judeţul Teleorman – 492 de mistreţi găsiţi morţi şi 48 de mistreţi vânaţi; judeţul Timiş – 11 mistreţi găsiţi morţi; judeţul Tulcea – 108 mistreţi găsiţi morţi şi 73 de mistreţi vânaţi; judeţul Vaslui – 4 mistreţi găsiţi morţi şi 12 mistreţi vânaţi; judeţul Vâlcea – 97 de mistreţi găsiţi morţi şi 5 mistreţi vânaţi; judeţul Vrancea – 32 de mistreţi găsiţi morţi şi 12 mistreţi vânaţi.

Deoarece pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate, iar ANSVSA solicită cetăţenilor respectarea următoarelor măsuri: nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole învecinate cu mediul silvatic; evitaţi să intraţi timp de 48 de ore în adăposturile destinate creşterii porcilor, după ce aţi desfăşurat activităţi specifice vânătorii; este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar; creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploataţii, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici; nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în familie care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne; nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi sau cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, în zona geografică apropiată României, au fost diagnosticate focare de pestă porcină africană în Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia şi Ucraina şi Grecia.

Pesta porcină africană nu se transmite la oameni, precizează ANSVSA.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Comentariile sunt închise.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.