Mai puține mașini pe benzină și motorină, combinate cu emisii mai mici de la cele rămse, ar putea duce la concentrații mai mari de ozon în zonele urbane. Spre deosebire de stratosferă, unde ozonul joacă un rol important în protejarea noastră împotriva radiațiilor ultraviolete nocive, la suprafață acesta poate acționa ca un poluant respirator.
Acest lucru face viața dificilă pentru cei cu boli respiratorii, cum ar fi astmul și bronșita.
Dacă concentrațiile de ozon cresc în exterior, acestea vor crește și în interior. Modelele computerizate au prezis că în timpul blocării, concentrațiile de ozon din interior vor crește cu 50%.
Odată ajuns în interior, ozonul reacționează cu numeroasele substanțe chimice emise de activitățile obișnuite din interior, cum ar fi substanțe pentru curățenie, pentru a forma noi poluanți atmosferici, dintre care unii sunt nocivi pentru sănătate.
Când gătim și prăjim carne la temperaturi ridicate, producem oxizi de azot
Ozonul din interior nu este singura problemă. Există multe surse de poluare a aerului în interior: când gătim și când prăjim carne la temperaturi ridicate, producem oxizi de azot și particule. Lumânările aprinse pot produce, de asemenea, oxizi de azot și particule, precum și compuși organici volatili.
Unii dintre acești compuși sunt emiși direct și unii pot reacționa în continuare cu ozonul pentru a forma noi poluanți atmosferici.
Principalele efecte asupra sănătății asociate cu poluanții atmosferici provin fie din expunerea pe termen lung, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii și cancerul pulmonar, fie din expunerea pe termen scurt, cum ar fi deteriorarea plămânilor sau exacerbarea astmului.
