Din cele 18.500 de proiecte de construcţii, aflate în pregătire sau în fază de şantier, identificate pe par­cursul anului trecut, 880 sunt clădiri cu funcţie de cazare, potrivit unui studiu realizat de IBC Focus. Practic, la fiecare 20 de investiţii anunţate în România, una este o proprietate din circuitul hotelier.  Dintre acestea, 48% sunt investiţii aflate în stadiu de proiectare şi 44% sunt în construcţie sau amenajare. Este de remarcat faptul că 191 din cele 880 de investiţii fac subiectul lucrărilor de extindere, modernizare, amenajare, reabilitare, renovare, supraetajare, consolidare sau schimbare de destinaţie a unui imobil existent în spaţiu de cazare, în timp ce restul de circa 80% sunt investiţii demarate de la zero. Interesant este că ponderea pensiunilor în totalul acestor obiective s-a păstrat constantă în ultimii doi ani, respectiv 61%-62%. Mai exact, în 2013 a fost anunţată dezvoltarea a 534 de pensiuni, în timp ce cu un an mai devreme s-au înregistrat 593 de proiecte pe acest segment. În ceea ce priveşte valoarea investită în unităţile de cazare identificate anul trecut, 57% din cele 880 de proiecte presupun costuri de sub un milion de lei, 38% necesită cheltuieli cuprinse între unu şi patru milioane de lei şi doar 5% sunt investiţii mai mari de patru milioane de lei.

„Ponderea mare a pensiunilor marchează o tendinţă a concentrării pe investiţii mai mici, pe care băncile au o expunere mai mică şi în cazul cărora dezvoltatorii îşi pot susţine participarea cu capital propriu. În zona pensiunilor, vorbim de mici afaceri de familie, unde presiunea bugetului de salarii este mică, deoarece lucrează membrii familiei. Acestea oferă exact ceea ce doreşte clientul şi ţin costurile sub control“, explică Mircea Drăghici, managing director EST Hospitality Consulting.

Anul trecut au fost autorizate 855 de structuri hoteliere, doar 45% din numărul de autorizări efectuate în 2012, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Totuşi, primul trimestru al acestui an a început promiţător, cu circa 400 de autorizaţii acordate.

Unde se construiesc

Circa 10% din totalul investiţiilor hoteliere din România sunt concentrate în judeţul Constanţa, al doilea judeţ după numărul de investiţii atrase este Suceava, cu 78 de obiective, urmat de judeţul Braşov, cu 74 de unităţi de cazare. Se mai remarcă judeţele Cluj, cu 52 de obiective, şi Vâlcea, cu 39 de unităţi. Cele cinci judeţe înglobează 36% din numărul total de şantiere hoteliere din România. Datele centralizate de IBC Focus pentru primul trimestru din 2014 scot în evidenţă o nouă zonă turistică, nord-estul ţării, care a crescut constant în ultimii ani şi care a atras 30% din investiţiile anunţate în primele luni ale acestui an. La nivelul lui 2012, în zona de Centru a ţării se regăseau una din patru investiţii hoteliere. Ponderea acestei regiuni a scăzut simţitor anul trecut, până la 19%, însă a rămas în continuare zona cu cea mai mare densitate de obiective de cazare, urmată în ierarhie de regiunea Nord-Vest, cu o pondere de 17% din totalul investiţiilor anunţate în 2013, după care se plasează regiunea de Nord-Est, cu 15%.  „Foarte multe şantiere s-au blocat în perioada crizei şi au rămas în diverse stadii de dezvoltare, din lipsă de fonduri. Odată cu instalarea crizei, valoarea investiţiilor şi a proiectelor a scăzut simţitor, deoarece au scăzut gradul mediu de ocupare şi tariful de cazare, iar afacerea nu a mai fost aceeaşi pentru a fi bancabilă. Din această cauză, multe proiecte hoteliere au ajuns în insolvenţă. În ultimii ani nu s-au finanţat proiecte hoteliere mari care să aibă un impact masiv asupra pieţei, faţă de anul 2008, când am avut un exces de ofertă – dar boutique – hotelurile şi pensiunile care vor intra pe piaţă vor avea cerere“, adaugă Mircea Drăghici.

Afilieri puţine

În România, gradul de afiliere la un lanţ internaţional este de doar 7,8%, faţă de 22% media europeană, potrivit HotelInvest. Aproape 6.400 de camere din hotelurile din România operează sub un brand internaţional, 56% fiind în unităţi din Capitală, iar restul în marile oraşe. Peste 80% din camerele operate de lanţurile internaţionale sunt localizate în hoteluri de 4 şi 5 stele. Mai mult de jumătate din aceste camere (53%) sunt clasificate la patru stele, 28% la cinci stele în hoteluri din Bucureşti, Sibiu şi Oradea, iar restul sunt de trei stele. Chiar dacă hotelierii nu reuşesc să obţină rezultate similare celor din perioada premergătoare crizei, sectorul hotelier marchează uşoare reveniri, potrivit unui studiu realizat de Jones Lang LaSalle. Anul trecut rata de ocupare a fost în creştere cu 5,7% faţă de 2012, ceea ce reflectă un număr tot mai mare de sosiri, în timp ce nivelul veniturilor pe cameră a înregistrat o creştere de 2,7% ajungând la 42 de euro. Preţul mediu pe cameră rămâne însă la un nivel scăzut, de 74 de euro, cu aproximativ 39% sub nivelul înregistrat în 2008. Pe termen lung, consultanţii JLL estimează că piaţa hotelieră din Bucureşti, cea mai mare din ţară, ar trebui să înregistreze o creştere, având în vedere redresarea mediului economic şi, implicit, creşterea numărului de vizitatori din categoria turismului de afaceri.

Te-ar putea interesa și: