Restrictiva in esenta, impozitarea pe venitul global, asa cum a fost stabilita de Executiv, nu este lipsita de paradoxuri si neclaritati. Pentru un un autoturism sau o locuinta oferita angajatului spre uz personal, o firma ajunge sa plateasca contributiile la fondul de pensii, somaj, invatamant, asigurarile de sanatate, plus impozitul pe venit, raportate la echivalentul in lei al bunului. Cum s-a ajuns la o astfel de situatie?
In dorinta de a nu ierta de impunere nici un castig, deci nici avantajele in natura oferite de o companie salariatilor sai, Ministerul Finantelor reuseste sa ne uimeasca pe toti. In loc sa fie impozitate distinct de remuneratie, avantajele in natura pentru angajati sunt asimilate veniturilor salariale si taxate ca atare.
Nu va descurajati inca. Daca luam la bani marunti reglementarile, descoperim o varianta mai avantajoasa de a onora obligatiile catre stat. Contravaloarea in lei a avantajelor in natura poate fi inregistrata in contabilitatea firmei drept cheltuiala nedeductibila (in primul caz, cheltuiala scapa impozitului pe profit).
Impozitul pe salarii
poate fi eludat
Dintr-o simpla socoteala se poate constata ca varianta nedeductibilitatii este de preferat. Statului i se va plati 25% (impozit pe profit), dar suma nu mai este supusa darilor stabilite la salarii, mult mai consistente (cumulat angajat si angajator, peste 100%). „Daca legea permite, este normal sa se aleaga modalitatea care duce la o cheltuiala cat mai mica pentru firma”, recomanda Gabriel Biris, senior manager la firma de consultanta fiscala Haarmann, Hemmelrath & Partner.
Jongleriile cu plata impozitului si a contributiilor pe salarii pot merge si mai departe. In loc sa isi acorde un salariu de 10 milioane lei (net), pentru care firma si angajatul ar plati taxe si impozite totale de 150%, managerul va prefera sa faca o deplasare in tara si sa isi acorde o diurna de 10 milioane lei. Ratiunea este simpla.
Chiar daca sare de pragul deductibilitatii (stabilit la 50.000 lei la intern, respectiv intre 15-50 dolari in strainatate), diurna va fi impozitata cu 25% (impozit pe profit), fata de o valoare de sase ori mai mare, cat ar reveni statului daca suma ar fi fost platita ca salariu. Argumentul sta in picioare cu atat mai mult cu cat profitul inregistrat in contabilitatea multor firme tinde spre zero, impozitul aferent devenind, implicit, nul.
Un venit sigur al statului – impozitul pe salarii – devine utopic, tocmai cand Finantele incearca sa scoata mai multi bani din veniturile persoanelor fizice, taxand castigul cumulat. De vina nu sunt numai autorii OG nr. 73/’99. Reglementarile privind impozitul pe profit au fost adoptate in august anul trecut, cand impozitul pe profit era de 38%, iar decalajul intre acest procentaj si cel aplicat salariilor nu era atat de mare, incat sa tenteze apelul la artificii contabile. Exista si reversul medaliei. Daca fiscul nu va fi de acord cu modul in care s-a operat in contabilitate, amenzile pot fi usturatoare: intre 10 – 50 milioane lei. OG nr. 73/’99 are efecte perverse si in alte planuri. Proprietarii care inchiriaza imobile contra unei sume modeste, dar cu angajamentul chiriasului ca va reamenaja spatiul, devin buni de plata. Suma catre fisc risca sa depaseasca de cateva ori nivelul chiriei, intrucat orice lucrare de reamenjare a interiorului este considerata, de actele normative, venit pentru proprietar. Statul isi va lua partea din acest castig.
Impozitarea veniturilor realizate de nerezidenti (in acceptiunea legii fiscale, persoane care isi desfasoara activitatea in Romania fara a avea un sediu permanent sau in mai putin de 183 de zile dintr-un an) pluteste in ceata. Pana mai ieri, astfel de castiguri cadeau sub incidenta Ordonantei nr. 83/’98. La fel s-ar intampla si astazi daca OG nr. 73/’99 nu ar considera aceste venituri ca obiect al regulilor nou-stabilite.
Totusi, nu se spune nimic despre cum se impoziteaza, dar nici nu este abrogata sau modificata OG nr. 83/’98. „Depinde pe care dintre cele doua acte normative il citesti primul”, ar suna, sarcastic, un posibil raspuns la intrebarea „Cum se aplica impozitul?”
Consultantul fiscal Gabriel Biris puncteaza: „Pentru a se evita neclaritatile, ar fi fost indicat ca un act normativ cu un asemenea impact sa fi intrat in vigoare dupa aprobarea de Parlament, ca lege”.