Consiliul de Administratie al CNAS a validat, la sfarsitul saptamanii trecute, hotararea comisiei de licitatie, care declara firma Compaq castigatoarea licitatiei. In conformitate cu Ordonanta nr. 12/1993, Ministerul Finantelor este cel care are dreptul si obligatia de a aviza pozitiv sau negativ contestatiile. Daca avizul este negativ, licitatia se va relua. Caz in care dl Ciocalteu a declarat ca va demisiona.
Cu alte cuvinte, CNAS s-a spalat pe maini de responsabilitatea unei decizii cu implicatii financiare si politice atat de mari. Asta in conditiile in care insusi dl Ciocalteu a marturisit ca „diferentele dintre oferte sunt foarte mari. Eu cred ca sistemul informatic trebuia realizat in acelasi timp cu infiintarea casei de asigurari, nu acum”.
Din cei 15 membri ai consiliului, opt au votat impotriva contestatiilor depuse de perdanti, trei au fost pentru, iar patru s-au abtinut. Printre acestia din urma s-a numarat si presedintele CNAS, dr. Alexandru Ciocalteu. „CNAS are o conducere colectiva – eu nu sunt decat exponentul consiliului de administratie – si nu doresc sa iau singur o decizie atat de importanta. Nu pot sa-mi asum responsabilitatea pentru semnarea contractului”, spune Ciocalteu. Din conducerea colectiva mai fac parte vicepresedintii Cristel Cretu (din partea sindicatelor) si Valeriu Simion (din partea patronatului). Spre deosebire de dl. Ciocalteu, care poate fi schimbat de catre primul-ministru, cei doi vicepresedinti nu pot fi inlocuiti decat cu votul a cel putin jumatate din cei care i-au ales. Asa ca, spun surse din CNAS, presedintele a cedat de nevoie, nu de bunavoie, in fata indicatiilor pretioase ale sustinatorului Compaq, PNTCD. Dar a reusit sa gaseasca o solutie de compromis si sa nu ia el decizia de a da firmei Compaq peste 100 de milioane de dolari din buzunarele din ce in ce mai goale ale celor care contribuie la bugetul asigurarilor. Mai ales ca, desi Compaq a acordat CNAS doi ani de gratie, a solicitat garantii guvernamentale, multumindu-se in final si cu garantiile oferite de BCR.
Compaq Computers BDG este o sucursala a Compaq Computers Corporation, cu personalitate juridica proprie. Ceea ce inseamna ca daca implementarea sistemului esueaza, corporatia-mama nu are nici o responsabilitate si nu poate fi obligata sa plateasca daune. Castigarea de catre Compaq a licitatiei a detonat un intreg scandal in care au fost implicate nume de consilieri guvernamentali si chiar de ministri. Primul pe lista personalitatilor care ar fi tras sforile in favoarea firmei Compaq este unul dintre consilierii premierului. Alte nume vehiculate in scandal au fost Radu Vasile si Remus Opris. Despre primul s-a spus ca a dat unda verde pentru castigarea licitatiei de catre Elbit System, dupa plecarea sa spectaculoasa sforile afacerii intrand pe mana lui Opris, care a inclinat tot pentru Compaq. „Oricare dintre firmele participante ar fi fost desemnata castigatoare ar fi fost atacata de celelalte participante. Principalii vinovati pentru aceasta situatie sunt cei care au intocmit caietul de sarcini. Este inadmisibil ca la un proiect de sute de milioane de dolari tu sa apari cu un caiet de sarcini atat de prost facut”, spune Mihai Gherman, directorul Intrarom.
Caietul de sarcini a fost prost intocmit
Un al punct al caietului spune ca „nici o oferta nu poate fi modificata dupa expirarea datei limita de przentare a ofertelor”, ca peste o pagina sa gasim: „Nu se permite nici o modificare a valorii sau continutului ofertei, exceptand cazurile in care se solicita corectia erorilor aritmetice sau a greselilor materiale descoperite de comisia de licitatie”. Ce inseamna greseli materiale nu ne lamureste nimeni, dar nu-i nimic; de neinteles este de ce au mai introdus primul pasaj. Si ca ultim si delicios citat va oferim unul dintre criteriile de evaluare inscris in caiet: „CNAS isi poate rezerva dreptul de a acorda ofertei care prezinta conditiile cele mai avantajoase un numar de puncte mai mic decat numarul maxim de puncte ce ar putea fi oferit”. Cu astfel de mostre de prezentare, nici nu e greu de inteles de ce s-a ajuns la contestatii.
„inca de acum doi ani, de la aparitia legii privind introducerea unui sistem de asigurari de sanatate, ne-am oferit seviciile pentru realizarea unui sistem informatic la nivel national care sa raspunda cerintelor Romaniei”, ne-a declarat Viorel Marinescu, directorul general al Institutului National de Cercetare si Dezvoltare a Informaticii (INCDI). Mai mult, anticipand importanta unei retele care sa cuprinda toate casele de asigurari din teritoriu si prestatorii de servicii medicale, in cadrul institutului a fost elaborat, inca din anul 1998, un studiu de specialitate in care sunt evidentiate principalele sarcini la care trebuie sa raspunda un asemenea sistem informatic. Toate incercarile pentru a gasi o cale de colaborare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate s-au lovit de opacitatea functionarilor de aici, numiti tocmai pentru a gestiona cat mai corect fondurile colectate de la populatie. „Ceea ce au prezent cei de la CNAS pe post de caiet de sarcini este o rusine, cu toate ca ne-am oferit sa le acordam consultanta. Am fi fost foarte multumiti daca ne plateau numai cu 10% din economiile pe care le-ar fi realizat daca ne-ar fi angajat.” Interesant este ca INCDI considera ca reteaua informatica ar fi putut fi realizata la un pret mai mic de 50 milioane dolari, daca s-ar fi apelat la specialistii romani. Atitudinea conducerii CNAS ramane de neinteles, realizarea acestui proiect reprezentand la ora actuala ceea mai mare investitie din domeniul IT, cu mari posibilitati de dezvoltare ulterioare. Pentru organizarea unei asemenea licitatii, uzanta este de a se apela la serviciile unui consultant de specialitate, mai ales cand este vorba de fonduri publice.
Prin retea vor trece
1,5 mld. USD pe an
Directorul INCDI considera ca nu partea de hardware este importanta, ci realizarea corecta a sistemului informational, care implica analiza intregului flux de informatii vehiculate in retea, care in cazul de fata este imensa. „Daca am fi gasit de la inceput intelegere la factorii de decizie, cand le-am prezentat primele concluzii, acum cu siguranta ca reteaua informatica a asigurarilor de sanatate era functionala si la costuri mult mai mici”. Un alt aspect tratat cu maxima superficilitate de catre Consiliul de Administratie al CNAS este siguranta tranzactiilor efectuate prin retea, cifrata la circa 1,5 miliarde dolari anual. Nicaieri nu a fost specificat nivelul de securitate al retelei impotriva incercarilor frauduloase de a intra in bazele de date ce trebuie sa fie confidentiale. De altfel, in fituica pe care CNAS a vandut-o drept caiet de sarcini, asemenea amanunte nesemnificative precum cerintele obligatorii minimale eliminatorii, criteriile de compatibilitate pentru evaluare si cerintele de performanta nu-si aveau, probabil, locul.
„Comisia de licitatie nu a facut efortul pentru egalizarea ofertelor, decizia find luata impotriva oricaror reguli de desfasurare a unei licitatii”, afirma Viorel Popa, director general al ICL Romania. Cu alte cuvinte, membrii comisiei de licitatie au comparat niste sume care reprezinta, pentru fiecare firma participanta, cu totul altceva. De exemplu Compaq, care a fost declarata castigatoare cu 119,75 milioane euro, nu a prevazut o schimbare a celor 18.000 de calculatoare timp de zece ani, in timp ce ICL si Siemens au inclus in pret un numar dublu de calculatoare deoarece au prevazut schimbarea acestora din cauza uzurii morale.
Uluitor este ca nu se stie exact pentru cate posturi de lucru s-a licitat. Toata lumea a inteles ca sunt 18.000; se pare insa ca, de fapt, sunt numai 10.000. Directorul general al Compaq Romania, Mihai Pascadi, ne-a declarat ca oferta castigatoare este pentru 18.000 de posturi de lucru, iar cifra de 10.000 a fost avansata de CNAS. De fapt, numarul de 18.000 de computere este subdimensionat, nefiind luat in calcul necesarul destinat bunei functionari a CNAS si filialelor sale teritoriale, considera ICL, fapt ce nu poate fi contestat prin modul in care a fost elaborat caietul de sarcini.r
In aceasta cursa cu obstacole, Compaq a ajuns in fata ultimului gard. Institutia condusa de Decebal Traian Remes trebuie sa-si anunte decizia (accepta oferta Compaq sau hotaraste reluarea licitatiei) cel mai tarziu la inceputul saptamanii viitoare.tr