Magnatul britanic Richard Branson se află într-o cursă frenetică pentru a-şi salva companiile aeriene de impactul coronaviruslui. Până acum, Guvernele din Marea Britanie şi Australia, unde operează Virgin Atlantic şi Virgin Australia, nu au fost de acord să faciliteze împrumutul de care grupul are nevoie pentru a putea opera în viitor, scrie Agerpres.

Un nou început

În Australia, firma s-a declarat în încetare de plăţi din 21 aprilie, devenind astfel prima companie aeriană mare care a intrat în colaps în Asia-Oceania, din cauza impactului pandemiei. „Acesta nu este sfârşitul Virgin Australia, ci un nou început. Vom munci zi şi noapte pentru a se concretiza”, a scris Branson, pe Twitter. Compania a rămas pe mâinile administratorilor judiciari, până se decide care va fi soarta sa.

A cerut ajutor guvernului de la Londra

În Marea Britanie, situaţia este diferită. Deşi nu s-a declarat încă în faliment, firma nu are o sănătate financiară bună, ca de altfel toată industria aeriană. Branson a cerut Guvernului britanic „să îi dea oxigen”, dar multe voci s-au ridicat împotriva solicitării sale, criticându-l că nu salvează compania cu propria avere, estimată la peste 4 miliarde dolari, şi că cere bani de la contribuabili. „Multe companii aeriene din lume au nevoie de sprijin guvernamental şi multe l-au primit”, a semnalat Branson, într-o scrisoare adresată angajaţilor.

Afacerea din insulă

El s-a apărat în faţa acestor critici spunând că averea sa este investită şi că nu o are „într-un cont bancar, pregătită pentru a fi scoasă”. De asemenea, Branson le-a răspuns şi celor care au argumentat că locuieşte într-un paradis fiscal şi că nu merită niciun ajutor deoarece nu trăieşte în Marea Britanie şi nu plăteşte impozitul pe venit în ţară de peste 14 ani. „Joan şi cu mine nu am lăsat Marea Britanie din motive de impozitare, ci din dragoste pentru Insulele Virgine Britanice şi, în special, pentru Insula Necker, pe care am cumpărat-o când aveam 29 de ani. (…) Cu timpul ne-am construit un cămin aici. Restul insulei este amenajat ca o afacere, ce dă de lucru la 175 de persoane”, a spus miliardarul. Aceasta este chiar insula pe care a oferit-o garanţie Guvernului britanic pentru a-i împrumuta banii necesari.

Exclusivism pe bani grei

Insula Necker este domeniul personal al lui Branson de mai bine de patru decenii. Ca şi cum ar fi vorba despre o comoară, de fiecare dată când insula a fost devastată de un uragan (sau un incendiu), magnatul a investit sume mari de bani pentru reconstrucţie. Insula funcţionează ca un resort exclusivist de vară, unde cea mai ieftină cameră costă 15.000 de dolari pentru trei nopţi, conform informaţiilor disponibile pe site-ul său. Aici se organizează de la turnee sportive până la evenimente private exclusiviste, care includ nunţi, întâlniri de lideri sau simple reuniuni şi plimbări de vacanţă.

Bijuteria lui Branson

Unii analişti interpretează ideea de a oferi insula drept garanţie ca o modalitate de a pune pe masă una dintre proprietăţile sale cele mai valoroase. Adică, nu este vorba doar de valoarea comercială a insulei, ci şi de faptul că miliardarul va face tot ce-i stă în putere să o recupereze. Branson a fost foarte lovit de această criză, deoarece grupul său are investiţii în companii aeriene, hoteluri şi croaziere, unele dintre sectoarele cu cele mai mari pierderi provocate de pandemie. Faptul că insula sa este văzută drept un paradis fiscal de divertisment pentru magnaţi nu îl ajută deloc să obţină sprijinul guvernamental pe care îl cere în acest moment.

Avioanele, la sol

Deşi nu se cunoaşte preţul insulei, Farhard Vladi, un om de afaceri care se ocupă de închirierea şi vânzarea de insule private, a declarat pentru Bloomberg că în 2017 Necker ar fi fost evaluată la peste 100 de milioane de dolari. Aici, miliardarul, care împlineşte 70 de ani în iulie, a primit invitaţi precum Barack Obama sau prinţesa Diana, printre alte persoane influente sau celebrităţi care au venit în vacanţă pe insula. Disperatul apel de salvare pe care îl face Branson Guvernului britanic este doar unul din lunga listă cu companii aeriene care au solicitat împrumuturi în diferite ţări, pentru a evita falimentul. Industria aeriană este, la nivel global, printre cele mai afectate de pandemie. Numărul zborurilor a scăzut cu circa 80% în 2020 şi în unele regiuni aproape toate cursele de pasageri au fost suspendate pentru a evita rapida propagare a virusului.