Orieta Hulea lucrează de 16 ani pentru WWF. La început își dorea un job în cercetare, deoarece era pasionată de natură încă din copilărie, motiv pentru care a studiat biologia. În facultate visa în a deveni biolog marin, să exploreze mările și oceanele, însă a renunțat la acest vis pentru apele dulci. Timp de 8 ani de zile a lucrat pentru Insitutul de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării, job la care a renunțat pentru a se implica în zona non-guvernamentală.

CAPITAL: Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?

Orieta Hulea: Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural în care trăim și de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, protejând biodiversitatea, folosind înțelept resursele naturale și reducând poluarea. În România, acționăm pentru protejarea pădurilor, a râurilor naturale și pentru conservarea speciilor emblematice din fauna țării, în special ursul, lupul, zimbul și sturionii. Identificăm presiunile care pun în pericol mediul înconjurător și implicit sănătatea și bunăstarea oamenilor și a naturii și propunem soluții pentru rezolvarea lor. Încercăm să schimbăm sisteme depășite sau defectuoase, mentalități, comportamente, pentru ca problemele de mediu să devină o prioritate pe agenda decidenților politici.

Lupta pentru protejarea pădurilor

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale a fost și rămâne incă o temă importantă. WWF s-a implicat direct în cartarea pădurilor virgine și cvasi-virgine, aproape 50.000 ha fiind puse sub protecție prin includerea lor în Catalogul Național. Anul trecut Comisia Europeana a demarat procedura de infringement împotriva României din cauza tăierilor ilegale iar măsurile concrete pentru stoparea lor se lasă încă așteptate. Am arătat care sunt deficiențele din sistem și modul în care se poate stopa acest fenomen (măsurarea corectă a lemnului și controlul la prima plasare în piață, prioritizarea planurilor de control ale autorităților pe criterii obiective și transparente, un sistem de trasabilitate a lemnului eficient și transparent) și vom continua această campanie până la soluționarea problemei.

Un alt proiect care a început anul trecut și se va finaliza în septembrie este reconstrucția ecologică a unei zone din lungul Dunării, în Mehedinți, Gârla Mare. Prin reconectarea la Dunăre, zona îsi va recăpăta funcțiile naturale de stocare a apei, va generara resurse naturale pentru comunitățile locale (pește, stuf), biodiversitatea va crește și va fi o zonă de agrement ce poate fi inclusă în circuitul turistic. Experiența unor proiecte similare implementate în Delta Dunării ne arată că dacă refacem natura, beneficiile pentru oameni nu întârzie să apară.

Pentru ecosistemul dunărean

Tot anul trecut am reușit să eliberăm în Dunăre 300 de pui de nisetru, una din speciile de sturioni amenințate cu dispariția. Ne dorim să continuăm astfel de acțiuni, foarte importante pentru a asigura refacerea populațiilor de sturioni în Dunăre, în paralel cu combaterea traficului ilegal cu caviar și a braconajului.
Refacerea populațiilor unor specii dispărute din mediul natural este importantă pentru conservarea biodiversității dar deschide totodată oportunități pentru comunitățile locale. Reintroducerea zimbrului în Carpați la Armeniș, Caraș Severin este un proiect special tocmai prin aspectele ce țin de implicarea comunității locale. La venirea primilor zimbri și elibererea lor în natură, localnicii au fost rezervați cu privire la posibilele beneficii pentru comunitate. În timp însă, cu sprijinul echipei noastre au început să vadă că interesul turiștilor pentru zonă și produsele locale a crescut. În sprijinul comunității, anul trecut am început construirea WeWilder, primul centru de inovaţie și antreprenoriat prietenos cu natura și oamenii unde vor fi incubate idei și soluții pentru dezvoltarea comunității, un model, sperăm noi, ce poate fi replicat și în alte zone.

Anul acesta am început o campanie pentru salvarea pădurilor nimănui, 500.000 ha de pășuni împădurite, păduri galerii în lungul râurilor, care dacă ar fi incluse în fondul forestier ar contribui semnificativ la creșterea suprafeței împădurile din România. De asemenea, este prioritară împădurirea terenurilor degradate, înființarea perdelelor forestiere și protejarea integrală a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
Foarte important anul acesta va fi modul în care România va răspunde cerințelor Pactului Verde European, în special alinierea la obiectivele și țintele pentru biodiversitate, climă și energie, economie verde. Ne-am implicat activ în semnalarea discrepanțelor din Planul Național de Redresare și Reziliență și vom monitoriza în continuare implementarea acestuia, vom susține adoptarea de soluții bazate pe natură pentru a adresa provocările societății privind schimbările climatice, securitatea apei, a hranei, sănătatea umană.

De la vis la realitate

CAPITAL: Care au fost cele mai mari provocări pe le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat?

Orieta Hulea: Mi-am dorit mult să lucrez în cercetare, să explorez natura în detaliu, să înteleg procesele naturale și să pot folosi această întelegere pentru protejarea naturii. În ultimii ani de facultate, inspirată de expedițiile și filmele lui Jacques-Yves Cousteau visam să devin biolog marin și să pot explora mările și oceanele lumii. Am analizat oportunitățile existente la aceea vreme, în special facilitățile de cercetare ale unor institute de cercetare și am înțeles că dacă doream să lucrez în natură șansa mea era să merg la Institutul de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării. Provocarea pentru mine a fost să renunț la specializarea în domeniul marin și să urmez o specializare în ape dulci. Am învățat că este important să definești clar ce vrei să faci, pentru mine era și este vorba de protejarea naturii, iar cum faci acel lucru trebuie să vină și cu flexibilitate în alegerea opțiunilor care te aduc cel mai aproape de scop. Am lucrat aproape 8 ani în Delta Dunării, o experiență unică, pe care nu aș schimba-o dacă aș fi din nou în fața aceleiași provocări.

Cu timpul însă am simțit nevoia să fac mai mult, să dezvolt alte abilități și competențe pentru a servi mai bine cauza pentru care lucrez. Am dorit să merg la o organizație non-guvernamentală care activează în domeniul conservării biodiversității, care își fundamentează acțiunile cu studii și argumente științifice și care își propune obiective ambițioase, cu impact pe termen lung. Oportunitatea a fost o poziție deschisă la WWF Programul Dunăre Carpați, pentru coordonarea unui proiect regional in România, Bulgaria, Ucraina și Moldova pentru crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare, o rețea de arii protejate și de zone care trebuiau reconstruite ecologic și în realizarea căruia autoritățile de mediu din țările respective aveau un rol major. Modul în care autoritățile din țările respective își înțelegeau rolul era diferit, la fel și mijloacele de care dispuneau pentru a atinge un scop foarte ambițios. Provocarea a fost să înțeleg contextul, abordările și aspectele culturale din fiecare țară, că uneori este nevoie de mult mai mult timp pentru a convinge și a obține rezultate dar asta nu trebuie să coboare nivelul ambiției de a ne atinge scopul.

16 ani alături de WWF

Fac parte din echipa WWF de 16 ani, am avut roluri și poziții diferite și am trecut prin schimbări la intervale destul de scurte. Fiecare rol a fost și este de fapt este un proces continuu de învățare alimentat de dorința de a face lucrurile mai bine, de a construi împreună, de a învăța de la cei din jur, de a privi o situație dificilă ca pe un antrenament care ajută.

CAPITAL: Care este rețeta succesului pentru ONG-ul din care faceți parte?

Orieta Hulea: Cred că totul pleacă de la definirea clară a cauzei, a scopului pentru care lucrăm, visul nostru, acela de a construi o lume în care omul și natura conviețuiesc în armonie. Pasiunea pentru natură și crezul comun unesc și coagulează echipa. Expertiza și motivarea fiecărui om din echipă este esențială pentru a ne atinge obiectivele și a obține impactul dorit. Încercăm să construim o organizație agilă, fără structuri ierahizate, cu o echipă dinamică și flexibilă, orientată pe rezultate și impact. Ne evaluăm periodic rezultatele, învățăm din fiecare experiență pozitivă sau negativă și încercăm să facem lucrurile mai bine. Tehnologia și inovația sunt esențiale și ne ajută să folosim noi metode și abordări în proiectele și acțiunile pe care le implementăm.

Credem în dialog și comunicare transparentă cu toți cei alături de care putem reduce presiunile asupra naturii și găsi soluții pentru conservarea biodiversității și managementul responsabil al resurselor naturale: autorități, mediu de afaceri, mediu academic, instituții de cercetare, comunități locale, alte ONG-uri.
Acționăm fie local, aplicat, prin proiecte concrete în anumite zone, fie național, prin strategii și planuri legate de bună guvernanță și de legislație adecvată. Suntem parte a unei rețele regionale (WWF Europa Centrală și de Est) și globale (WWF Internațional), o singură mare echipă, care acționează unitar, pentru aceeași cauză.

CAPITAL: Cum arată programul dumneavoastră zilnic?

Orieta Hulea: Încep ziua cu o oră sau două pentru mine, am învățat în timp cât de important este să dai valoare timpului tău pentru a-ți spori eficiența și a face lucrurile cu plăcere. Imi place să planific pe perioade cât se poate de lungi și să prioritizez activitățile având ca busolă rezultatele pe care doresc să le obțin. O parte importantă din timpul meu zilnic constă în interacțiuni în interiorul organizației, bi-laterale sau întâlniri cu echipele, pe teme ce țin de managementul strategic sau operațional. Interacțiunile în exteriorul organizației, cu parteneri de proiecte, autorități, media, comunicarea cu potențiali parteneri sau suporteri, chiar dacă nu au loc zilnic necesită pregătire iar uneori apar oportunități sau provocări care trebuie adresate imediat. Monitorizăm în permanență modificările legislative în domeniul mediului tocmai pentru a putea semnala rapid eventuale derapaje. Atunci cînd se întâmplă, devine prioritar să conturăm o poziție și să informăm publicul. În astfel de zile provocarea este să reușim să luăm decizii rapide, să fim flexibili în planificare și să reprioritizăm, să alocăm tot timpul necesar pentru a schimba lucrurile în bine.

CAPITAL: Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă?

Orieta Hulea: Un pas important pentru mine a fost trecerea în rolul de CEO al WWF România și consolidarea împreună cu echipa a activității organizației. Am definit strategia de conservare, am dezvoltat proiecte complexe pentru care am obținut finanțare și am întărit capacitatea și expertiza în organizație. În tot ce facem ambiția noastră este să fim relevanți pentru societate, să ajungem cu mesajele noastre la cât mai mulți oameni care să conștientizeze și să prețuiască legătura noastră cu natura.

În ultimii ani am construit parteneriate strategice cu mediul academic, cu ONG-uri de mediu și sociale, cu parteneri din sectorul privat, un sector cheie pentru trecerea la o economie verde, o economie de bunăstare.

WWF Panda Labs România, o inițiativă adusă la viață prin implicarea colegilor mei pasionați de inovație ca și mine, își propune să dezvolte și să testeze modele locale aplicând inovația și să descopere soluții la probleme complexe de mediu prin implicarea mai multor parteneri într-un proces de “co-creare”. Primul pilot de la Armeniș a început deja să dea rezultate vizibile în comunitate, sprijinind antreprenoriatul local, implicând comunitatea în monitorizarea faunei sălbatice din zonă sau implementarea unor soluții tehnice moderne pentru monitorizarea zimbrilor.

Am reușit în ultima vreme să aloc mai mult timp unor proiecte personale, în special pentru autocunoaștere și dezvoltare personală. Mă ajută să navighez mai ușor în fiecare din rolurile mele din viața profesională și personală și să dezvolt o perspectivă mai bună asupra contextului în care activăm și a relațiilor din jurul nostru.

CAPITAL: Care sunt cele mai importante provocări pe care le-a adus criza medicală în activitatea dumneavoastră și cum v-ați adaptat activitatea?

Orieta Hulea: La început cel mai important aspect a fost să luăm toate măsurile de protecție pentru sănătatea noastră, să limităm interacțiunile fizice. Multe din proiectele noastre necesită deplasări în teren, întâlniri, seminarii, a trebuit să decalăm o bună parte din activități, să compensăm cât mai mult în on-line. Am reușit destul de bine să asigurăm continuitatea activităților și impactul a fost mic. Am reușit să susținem financiar echipa în contextul în care pentru ONG-uri nu a existat un sprijin din partea statului.

Am încercat să facem întâlnirile on-line ale echipei cât mai interactive, să păstrăm energia și motivarea și ideile creative nu au încetat să apară. În fiecare an în ultima sâmbătă din martie sărbătorim la nivel global, Ora Pământului, un eveniment care prin stingerea luminii timp de o oră atrage atenția asupra impactului schimbărilor climatice și ne îndeamnă să acționăm împreună și individual pentru stoparea lor. A fost primul an în care am organizat Ora Pământului on-line, cu ateliere interactive despre hrana sănătoasă, fotografia de natură, natura din imediata noastră vecinătate (gradini, parcuri, case) și cum o îngrijim și yoga.
Un alt proiect a fost Cosul de picnik, dedicat părinţilor și copiilor care stau acasă și oferindu-le o serie întreagă de activităţi de educaţie pentru hrană prietenoasă cu natura dezvoltate de WWF-România, incluse pe platforma globală de educaţie digitală earth school.

CAPITAL: Aveți hobbyuri care ar putea fi evidențiate?

Orieta Hulea: Sunt pasionată de scuba diving, imi place lumea subacvatică și mă bucur mereu să descopăr lucruri minunate acolo. Partea tristă și frustrantă este să văd și impactul activității umane și al nepăsării oamenilor prin deșeurile acumulate în apă, o problemă majoră de mediu rămasă nerezolvată.

CAPITAL: Care credeți că este rețeta succesului pentru a ajunge o femeie de succes?

Orieta Hulea: Cred că indiferent de ceea ce facem în viață, răspunsul la intrebarea DE CE – scopul conducător, cauza sau credința nu se schimba. Atunci cand un scop este clar, atingerea lui este o călătorie interesantă, presărată cu determinare și perseverență, abilitatea de a înțelege oportunitățile care apar și flexibilitatea de a ne adapta în permanență la schimbări, de a nu ramane captivi în clișee și rutină. O atitudine pozitivă și orientată pe găsirea de soluții la provocări.

CAPITAL: Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?

Orieta Hulea: Sunt optimistă, empatică, iubesc natura și sunt perseverentă cu obiectivele mele, imi place să învăt mereu lucruri noi și să fiu utilă celor din jur și cauzei în care cred.

CAPITAL: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?

Orieta Hulea: “Atunci cînd schimbi modul în care privești lucrurile, lucrurile pe care le privești se schimbă”. Wayne Dyer
și
“Dacă vei trăi în conformitate cu natura, nu vei fi niciodată sărac; dacă vei trăi în conformitate cu părerile, nu vei niciodată bogat”. Seneca