Curtea de Justiţie precizează că această anulare "nu implică nicio apreciere de fond asupra problemei catalogării mişcării Hamas drept grupare teroristă".

Uniunea Europeană a înscris Hamasul pe această listă neagră în decembrie 2001.

Sesizată de Hamas, instanţa din cadrul Curţii europene de justiţie a afirmat că includerea acesteia pe listă nu se bazează pe o examinare a faptelor examinate şi reţinute în deciziile autorităţilor naţionale competente, ci pe acuzaţii provenite din mass-media şi Internet.

„Cu toate acestea, poziţia comună şi jurisprudenţa necesită ca baza factuală a unei decizii” de acest tip să se bazeze „pe elemente concret examinate şi reţinute în deciziile autorităţilor naţionale competente în sensul acestei poziţii comune”, a afirmat Tribunalul Uniunii Europene.

Totodată, instanţa a afirmat că menţine efectele măsurilor pentru a se asigura că orice posibilă viitoare îngheţare a fondurilor va fi eficientă.

Potrivit DPA, hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, principala instanţă a UE, în următoarele două luni.

Tribunalul nu a acceptat în decizia sa contra-argumentul prezentat de Hamas. Potrivit curţii, gruparea a susţinut că nu poate fi înscrisă pe o listă cu organizaţii teroriste „pentru că a fost un guvern ales în mod legitim”.

Uniunea Europeană a creat lista sa cu organizaţii teroriste după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. Pe listă s-a aflat iniţial aripa militară a Hamas, înainte de includerea şi a aripii sale politice în septembrie 2003.

Din aceleaşi motive de procedură ca în cazul Hamas, Curtea Europeană de Justiţie a retras în octombrie 2014 mişcarea separatistă Tigrii Tamil, menţinând şi în acest caz îngheţarea activelor sale.