Opoziția din Belarus denunță un nou val de represiune: Peste 1.000 de persoane, arestate duminică

Este cel mai mare număr de arestări efectuat de poliția din Belarus după represiunea brutală din august, imediat după încheierea scrutinului prezidențial. Opoziția din Belarus mai precizează că alte sute de persoane „au fost bătute cu picioarele şi bastoanele”.

Principala figură a opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia a denunţat luni un nou val de represiune după arestarea a peste 1.000 de persoane cu o zi înainte în timpul marelui miting săptămânal împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Potrivit ONG-ului pentru drepturile omului Viasna, poliţia a efectuat 1.048 de arestări duminică, cel mai mare număr total de după luna august, când o represiune brutală a poliţiei era în plină desfăşurare în urma scrutinului prezidenţial contestat încheiat cu realegerea lui Lukaşenko în faţa dnei Tihanovskaia.

„Peste o mie de persoane au fost arestate, alte sute au fost bătute cu picioarele şi bastoanele”, a denunţat opozanta, care a plecat în exil în Lituania la scurt timp după scrutinul pe care ea consideră că l-a câştigat.

„Belaruşii manifestă împotriva violenţei şi cei care le rup picioarele (…) nu merită să fie numiţi belaruşi”, a spus ea, mulţumind manifestanţilor care au mărşăluit din nou în număr mare duminică la Minsk.

În fiecare duminică începând din august, zeci de mii de belaruşi au manifestat pe străzile capitalei pentru a obţine plecarea lui Lukaşenko.

Acesta din urmă a rezistat însă presiunii străzii şi a multiplicat loviturile împotriva opoziţiei, arestând sau forţând să plece în exil majoritatea figurilor mişcării de contestare.

Protestele continuă la Minsk de trei luni

Mii de manifestanţi au cerut din nou, duminică, demisia preşedintelui Belarus, Alexandr Lukaşenko, relatează AFP. Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, speră să se întâlnească în curând cu preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden.

Protestele de la Minsk continuă de trei luni, de când Lukaşenko a fost reales în urma alegerilor controversate din 9 august, despre care opoziţia susţine că au fost marcate de fraude. Demonstranţii îi cer liderului aflat la putere din 1994 să îi cedeze locul contracandidatei sale, Tihanovskaia, care s-a refugiat în străinătate, la fel ca şi alţi membri marcanţi ai opoziţiei.

Duminică, în timp ce protestatarii se adunau în centrul capitalei, poliţia a desfăşurat din nou vehicule şi tunuri de apă şi a închis mai multe staţii de metrou. O corespondentă locală a AFP a constatat că accesul la internet de pe terminale mobile este restricţionat.

Intervenţiile poliţiei împotriva manifestanţilor, după o pauză la sfârşitul verii, au căpătat de asemenea amploare în ultimele săptămâni, în timp ce mobilizarea străzii, chiar dacă rămâne importantă, pare să scadă.

Tihanovskaia a recunoscut luni că lupta opozanţilor „se dovedeşte a fi un maraton”.

Opozanta a primit sprijinul majorităţii capitalelor occidentale, în timp ce Lukaşenko are susţinerea Rusiei, putere regională, aminteşte AFP.