Un oficial FMI a afirmat ieri la Viena că băncile active pe pieţele din Europa Centrală şi de est au folosit portiţe contabile pentru a nu înregistra cheltuieli cu provizioane pentru creditele restante.

Cristoph Rosenberg, senior adviser la FMI a avertizat că băncile încearcă să-şi amâne pierderile din creditele devenite neperformante folosindu-se de prevederi ale legislaţiei locale. De exemplu, un credit rescadenţat sau refinanţat poate apărea în bilanţul unei bănci nu ca un împrumut cu probleme, ci ca unul nou. Exact astfel de „facilităţi” legislative cereau reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) în urmă doar cu o săptămână.

Potrivit oficialilor FMI şi BERD, aceste cheltuieli suplimentare vor apărea în cele din urmă în bilanţurile băncilor: cel mai probabil anul viitor.

Economistul şef al BERD, Erik Berglof (foto) susţine că Ucraina este ţara în care „albirea” creditelor este cea mai pronunţată. Potrivit Reuters, în Ucraina, afectată de o scădere economică de 15%, rata împrumuturilor neperformante a ajuns la 30% la jumătatea anului. Strategia băncilor a fost să amâne pe cât posibil constituirea rezervelor şi provizionarea pentru a continua să afişeze profituri. Gradul de acoperire prin rezerve a împrumuturilor neperformante a scăzut în această ţară de la 100% la 50-60%.

Cele mai mari grupuri financiare active în ţările Est-Europene sunt Unicredit, Raiffeisen, Erste, Societe Generale, KBC şi OTP.

Şi bancherii români vor provizioane mai mici

În România, sumele restante reprezintă doar 1,23% din totalul creditelor acordate clientelei, potrivit datelor BNR. Însă creditele afectate de restanţe reprezintă 3,25% din bilanţul băncilor.

Rata riscului de credit – calculată ca expunerea neajutată a băncilor pe credite cu restanţe sau clasificate ca pierdere, raportate la volumul total de împrumuturi a ajuns la 13,33% în august, faţă de 7,6% la începutul anului. Volumul provizioanelor constituite de bănci  pentru credite clasificate ca pierdere aproape s-a dublat în 2009, de la 5,6 miliarde de lei la finele anului trecut, la 10,98 miliarde de lei în august.

În condiţiile în care, cel puţin în prima jumătate a anului, mare parte din bănci au fost nevoite să afiseze pierderi din cauza cheltuielilor cu provizioanele, reprezentanţii ARB au declarată săptămâna trecută că ar dori ca Banca Naţională să permită instituţiilor de credit să schimbe clasa de risc la împrumuturile restate pentru care s-au negociat rescadenţări, astfel încât băncile să poată reduce volumul provizioanelor constituite.

Te-ar putea interesa și: