Metoda de economisire si creditare in sistem colectiv, importata din Germania, via Europa Centrala (Ungaria, Cehia, Slovacia etc.) are un principiu simplu de functionare. Aplicarea corecta a lui ar putea sa conduca la revigorarea constructiei de locuinte, in special, pentru cei cu venituri modeste. „In Germania si in tarile est europene, care au implementat acest program in economii de tranzitie, sistemul a „prins” mai ales la categoriile celor cu venituri mici si medii”, afirma Carmen Schuster, reprezentanta Bayerische Landesbau Sparkasse, una din casele de economii germane care activeaza in landul Bavaria si care acum ar dori sa incheie un parteneriat cu CEC-ul.
Miron Mitrea, ministrul transporturilor lucrarilor publice si locuintei, vede insa realizarea acestui proiect doar cu o singura banca: CEC-ul, desi proiectul de lege spune ca orice alta banca din Romania poate participa. „Noi vrem ca cetatenii romani sa poata sa ia credit ipotecar de la CEC. Economiile populatiei sunt la CEC, Guvernul garanteaza depunerile cetatenilor romani de la CEC si vrem sa-i refacem credibilitatea si sa-l aducem la locul lui”, afirma Miron Mitrea.
Cel care doreste sa-si cumpere (construiasca) o casa va trebui sa depuna intr-o perioada determinata de timp (trei-cinci ani sau chiar mai putin – depinde de forma finala in care va fi adoptata legea) un avans de 40-50% la o banca specializata. De exemplu, cineva care si-a propus sa cumpere o casa de 330 milioane lei (echivalentul a 10.000 USD) va depune – la intervale egale sau nu de timp – bani intr-un depozit, pana va atinge suma de 120 milioane lei (40%). Dupa ce atinge acest prag de 40%, banca ii va acorda solicitantului restul de 60% din pretul casei (180 milioane lei in cazul nostru). Totusi, exista si o limita minima de timp. Astfel, cel care ar dispune de cei 40% inca de la inceput va trebui sa astepte sa „curga” un interval de minim 18 luni sau trei-cinci ani (in functie de textul final al legii, dupa cum am mai precizat). Respectiva persoana va primi o dobanda pentru banii depusi, dobanda ce va varia in functie de piata (oricum mai mica decat cea acordata de bancile comerciale, si, daca nu va face nici un fel de retrageri in perioada minima de economisire, va putea sa beneficieze de un credit cu dobanda mai mica decat cea oferita de bancile comerciale. In plus, statul va acorda anual deponentului, in ideea dezvoltarii constructiei de locuinte, o prima egala cu 30% din valoarea economisita (daca a economisit zece milioane pe an, va primi 3 milioane lei), dar nu mai mult de un salariu mediu anual brut pe economie, ceea ce inseamna 5.144.789 lei (aproximativ 160 USD, pentru luna ianuarie 2002). Daca solicitantul a depus avansul, dar nu indeplineste una din conditiile de mai sus (perioada minima de economisire nu a trecut sau au fost efectuate retrageri), solicitantul poate obtine credit, dar la dobanda pietei si nu va beneficia de prima.
Problema cea mai importanta care se pune cu privire la aplicabilitatea acestui sistem consta insa in puterea statului de a sustine plata acestor prime. Din textul legii s-ar putea intelege si faptul ca prima maxima ar fi de peste 61 de milioane. Fara aceste prime sistemul se transforma intr-un imprumut ipotecar obisnuit, ce este oferit in prezent de o serie de banci din Romania si poate chiar in conditii mai bune. In Polonia, tara unde legea de implementare a sistemului de economisire si creditare in sistem colectiv a fost adoptata inca din 1997, s-a inregistrat un esec tocmai din cauza faptului ca Ministerul de Finante al acestei tari nu a putut sa faca fata valului de plati. Prima anuala fusese fixata in acest caz la valoarea de aproximativ 300 USD. Slovacia este insa un caz unde sistemul a avut succes, in prezent existand peste un milion de contracte. Aici insa, valoarea primei era de aproximativ 135 USD. In Romania, conform domnului Gheorghe Oana, secretar de stat in Ministerul de Finante, ar trebui platite de la buget, dupa primul an de functionare a sistemului, aproximativ 600 miliarde lei, pentru circa 100.000 de locuinte contractate. Cum sistemul este piramidal, in urmatorii ani numarul clientilor si, implicit, al beneficiarilor va creste progresiv si efortul statului va fi din ce in ce mai mare.
Succesul acestui sistem se afla in mana guvernantilor, care negociaza acum conditiile de acordare a creditelor, dobanzile, perioadele minime de economisire si primele. In functie de acestea se va sti daca merita sau nu sa pui banii in pusculita colectiva incurajata de ministrul Mitrea.
Credite in domeniul locativ
Banca va acorda imprumuturi, pentru urmatoarele activitati:
· construirea, cumpararea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie preponderent locativa;
· cumpararea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea si extinderea altor imobile cu alta destinatie, dar care sa fie folosite ca spatii locative;
· cumpararea de terenuri intravilane sau dobandirea drepturilor de
concesiune pentru construirea
de imobile cu destinatie preponderent locativa;
· viabilizarea (realizarea unor cai de acces, retele de apa, canalizare, gaze etc) unor terenuri trecute in intravilan in scopul promovarii constructiei cartierelor de locuinte;
· lucrari de constructii angajate de chirias in scopul modernizarii locuintei;
· construirea de spatii comerciale, industriale si social-culturale, daca acestea sunt legate de constructia de locuinte sau daca ele contribuie, prin amplasarea lor in zonele de locuit, la aprovizionarea acestora sau la satisfacerea nevoilor de ordin social-cultural.
