Primele 20.000 de doze de vaccin au fost deja distribuite la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică. Conform Ministerului Sănătăţii, acordul cadru încheiat de minister cu furnizorul pentru o perioadă de patru ani prevede ca numărul dozelor de vaccin anti-HPV să poată fi suplimentat până la 2.100.000, în funcţie de cerere şi de evoluţia campaniei de vaccinare.

Imunizarea gratuită se va face începând din această lună în cabinetele medicilor de familie la fete cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani care au solicitat în anii 2017 şi 2018 vaccinarea la medicii de familie. De asemenea, şi fetele care au trecut de această vârstă vor fi vaccinate dacă au solicitat acest serviciu medicilor.

„Cancerul de col uterin este o boală care poate ucide şi prin ignoranţă, dar este şi un tip de cancer care poate fi prevenit scutind astfel femeile de suferinţe fizice şi psihice imense. Vaccinarea, alături de screening poate reduce povara generată de cancerul de col uterin. Ministerul Sănătăţii are datoria de a proteja prin orice mijloace sănătatea publică”, avertizază Victor Costache, ministrul Sănătăţii.

Un vaccin sigur şi fără riscuri pentru fertilitate

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, dă asigurări că vaccinul utilizat pentru prevenirea infecţiei cu Human Papilloma Virus (HPV) este sigur şi nu influenţează fertilitatea.

„Vaccinul anti HPV este unul sigur. În România, 70.000 sau 80.000 de fete au făcut acest vaccin. Nu a apărut nicio reacţie adversă gravă. Nimic. La nivel global sunt zeci de milioane, dacă nu 100 de milioane de fete, femei care au fost vaccinate şi nu au apărut probleme. Avem dovada că vaccinul nu are nicio legătură cu fertilitatea”, a spus Rafila, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, în intervalul 9-14 ani trebuie făcută vaccinarea cu două doze de vaccin, iar după vârsta de 15 ani se face vaccinarea cu trei doze.

Reprezentantul Societăţii Române de Microbiologie declară că în România se face screening doar pentru aproximativ 2% din femei. „Infecţia cu virus HPV provoacă mai multe tipuri de cancere. Maxim la cinci ani de zile o femeie ar trebui să facă test. Avem cinci milioane de femei şi ar trebui să facem un screening să poată să facă toate femeile ar trebui să testăm cel puţin un milion în fiecare an an încât la sfârşitul celor cinci ani o cohortă de femei să se fac screening.

După care o luăm de la capăt. Noi reuşim să facem screening pentru 100.000 de femei pe an. Noi facem screening pentru 2% din total. Este clar că această metodă dacă rămâne la această performanţă şi chiar dacă îşi dublează performanţa nu o să rezolve problema nu poate să reducă incidenţa cancerului de col uterin în România şi cu atât mai mult mortalitatea”, atrage atenţia Alexandru Rafila.

De ce sunt vaccinurile administrate în şcoli?

– Potrivit studiilor, mai multe persoane sunt vaccinate (în special adolescenţi) atunci când vaccinurile sunt
administrate în şcoli;
– Ţări precum Scoţia şi Australia, care au înregistrat o scădere mare a afecţiunilor determinate de HPV au programe desfăşurate în cadrul şcolilor;
– Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă administrarea vaccinurilor pentru copiii de vârstă şcolară în
şcoli;
– Administrarea de vaccinuri în şcoli promovează egalitatea. Toţi elevii au şanse egale de a fi vaccinaţi.

Cercetările arată că persoanele mai tinere au un răspuns imun mai bun la vaccinul anti HPV decât persoanele
trecute de adolescenţă şi cele care au în jur de 20 ani. De asemenea, vaccinul nu funcţionează la fel de bine în prevenirea afecţiunilor determinate de HPV la tinerii care sunt activi sexual şi care probabil că au fost deja expuşi la virus.

Vaccinul anti-HPV a fost introdus în Australia în 2007 şi în Marea Britanie în 2008. Vaccinul anti-HPV a fost introdus în Irlanda pentru fetele din primul an de gimnaziu în 2010. Vaccinul anti-HPV va fi administrat şi băieţilor din 2019, deoarece cercetările arată că virusul anti-HPV poate cauza şi alte tipuri de cancer şi afecţiuni care îi pot afecta şi pe băieţi.

Studiile internaţionale de cercetare au demonstrat că vaccinul este foarte eficient. Potrivit specialiştilor, vaccinarea este contraindicată în caz de alergie la o doză precedentă al aceluiaşi vaccin sau la unul dintre componentele sale. De asemenea nu poate fi efectuată dacă este în curs o boală acută gravă cu febră. În acest caz, vaccinarea va fi amânată până la însănătoşire.

În Australia, studiile au arătat: o scădere cu 77% a tipurilor de HPV responsabile pentru cele mai multe tipuri de cancer de cervical; o scădere cu aproape 50% a incidenţei anomaliilor cervicale de grad înalt (semnificative) la fetele sub 18 ani; o scădere cu 90% a verucilor genitale la bărbaţi şi femei heterosexuale sub 21 de ani.

În Scoţia, nouă din 10 fete cu vârste cuprinse între 12 şi 13 ani au fost vaccinate anti HPV din 2008. De atunci, a
existat o scădere de 89% a precancerului cervical la fetele vaccinate. Precancerul cervical este o modificare a
celulelor colului uterin (anomalii) care, cu timpul, prezintă un risc crescut de a evolua către cancer cervical.

5 întrebări esenţiale

În România, incidenţa şi mortalitatea acestui cancerului de col uterin este cea mai mare din Uniunea Europeană. Anual, aproximativ 4.300 femei sunt diagnosticate cu această boală şi 2.000 pierd lupta cu ea. În programul naţional de imunizare au prioritate pentru vaccinarea gratuită adolescentele cu vârste de până la 15 ani, dar şi adulţii se pot vaccina contra-cost. Medicii recomandă inclusiv vaccinarea băieţilor.

1. Ce este virusul papilloma uman (HPV)?

Virusul papilloma uman (Papilloma virus o HPV) este responsabil de cancerul de col uterin (sau carcinomul cervixului uterin), recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca primul cancer atribuit unei infecţii. Există circa 120 de tipuri diferite din punct de vedere genetic (genotipuri) al virusului HPV capabili să infecteze omul, dintre care o treime asociaţi bolilor (patologii) al fragmentului genital-anal, atât benigne cât şi maligne. Din aceste genotipuri, tipul 16 este responsabil de aproape jumătate (50%) din cazurile de cancer de col uterin, tipul 18 de 20% iar cele rămase de celelalte 30%. Genotipurile 6 şi 11 sunt responsabile de 90% din condilomii genitali.

2. Cum se transmite această infecţie?

Infecţia cu HPV este cea mai comună dintre infecţiile transmise sexual. Uneori pentru transmiterea infecţiei este suficient un simplu contact în zona genitală (nu este necesar un raport sexual complet). Prezenţa purtătorilor sănătoşi este foarte frecventă în comunitate. În general, atât bărbatul, cât şi femeia nu prezintă manifestări evidente ale infecţiei, cu toate că o pot transmite. Prezervativul trebuie să fie folosit întotdeauna pentru prevenirea bolilor transmise sexual, dar nu garantează protecţia completă împotriva virusului HPV.

3. Ce tulburări (simptome) provoacă infecţia cu HPV?

Infecţia cu HPV nu produce nici o tulburare (simptom) în particular. Marea majoritate ale infecţiilor se vindecă în mod spontan fără consecinţe. Doar o mică parte din infecţii devine cronică, şi în acele situaţii virusul în câţiva ani îşi schimbă condiţia, provocând apariţia unor leziuni pre-canceroase (precursori ai cancerului). De aceea dacă acestea nu sunt individualizate (cu Pap-testul) şi tratate în mod adecvat, se pot dezvolta în cancerul de col uterin.

4. Cum se înfruntă infecţia cu virusul Papilloma?

Pentru infecţie nu există o cură specifică. Pentru prevenirea sau diagnoza timpurie a celulelor alterate pe colul uterin care pot fi provocate de virusul HPV, este necesară realizarea in mod regulat al examenului Pap Test (Testul Papanicolau cu numele creatorului său). Este o analiză care cercetează alterările celulelor pe colul uterin. În acest fel este posibil să se identifice din timp dacă se formează alterări suspecte ale ţesuturilor pe colul uterin. Este evident că vaccinarea, nu tratează ci previne infecţia.

5. Se poate vindeca definitiv o persoană infectată?

Odată ce s-a transmis infecţia cu unul sau mai multe tipuri de virus, sistemul imunitar va duce spre vindecare în majoritatea cazurilor. Tipurile 16 şi 18 mai frecvent sunt responsabile de cronicizări, de infecţii şi de transformarea după mai bine de 10 ani in cancer cervical. Doar vaccinarea determină niveluri de apărare de 10 ori mai mari decât cele naturale: acestea persistă peste 8 ani.

În prezent, peste 80 de ţări administrează vaccinul anti-HPV fetelor, inclusiv 32 de ţări din Europa. În total, peste 280 milioane de doze de vaccin anti HPV au fost administrate în întreaga lume.


Te-ar putea interesa și: