Noi mutații pentru SARS-CoV-2. Prima pastilă anti-Covid din lume ar fi de vină

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck. Tratamentul cu această pastilă ar genera noi mutații ale virusului COVID. Aceste imformații au fost cuprinse într-un studiu.

Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume. Acum, s-a aflat că aceasta generează noi mutații ale virusului. O serie de cercetători au indicat că tratamentul contribuie la apariţia unor mutaţii ale noului coronavirus.

În teorie, acest lucru ar putea duce la apariţia unor variante periculoase.

„Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvenţiere a genomului virusului”, au arătat autorii unui studiu publicat în revista Nature.

Molnupiravir, tratament dezvoltat de Merck

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck. Este cunoscut sub numele de MSD pe plan internaţional. Pastila a fost lansată pe piaţă în 2021, fiind prima din lume.

Molnupiravir este comercializat sub numele de Lagevrio. El a fost criticat. S-a acuzat eficienţa sa limitată, mai ales în raport cu Paxlovid, dezvoltat de Pfizer.

Spre deosebire de alte antivirale, precum Paxlovid, pastila Lagevrio acţionează inserându-se direct în genomul virusului. Obiectivul este acela de a declanşa o serie de mutaţii din ce în ce mai dezordonate. Ele duc în cele din urmă la dispariţia virusului din organism.

Utilizarea Molnupiravir, asociată cu apariţia unor mutaţii specifice

Oamenii de ştiinţă au considerat, încă de la lansarea pastilei, că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariţia unor virusuri mutante. Ele sunt transmisibile de la un individ la altul. Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid. Aceasta adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroşi pacienţi din lumea întreagă.

Concluzia cercetărilor este că utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariţia unor mutaţii specifice. Ei au constatat apariţia unei „semnături” specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite ţări. În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck

Cu alte cuvinte, acest tratament „poate da naştere unor virusuri care au suferit mutaţii într-o manieră notabilă şi care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile”, a explicat pentru AFP unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidenţiat doar o corelaţie, fără să ateste o legătură de tip „cauză-efect” între tratamentul său şi acele mutaţii.

Autorii studiului s-au bazat pe „asociaţii de circumstanţă”, a declarat un reprezentant al grupului american pentru AFP.