Afacerile cu armament rămân, în plină recesiune, printre puţinele profitabile şi generatoare de noi locuri de muncă. Comerţul exterior cu arme al României s-a cifrat, în primul semestru din 2009, la 140 de milioane de euro.

În plin sezon de disponibilizări, la jumătatea lunii august, Fabrica de Arme şi Uzina Mecanică de la Cugir anunţau că fac angajări. Pe lista ofertelor de muncă figurau circa 100 de slujbe. Radu Roşianu, administratorul special al celor două unităţi, afirmă că angajările au la bază, în principal, creşterea cu 70% a cererii de arme faţă de anul trecut. Şi uzina de armament Carfil Braşov şi-a mărit numărul de angajaţi. În urmă cu câteva luni, Ioan Tache, directorul general al societăţii, căuta personal specializat în prelucrări mecanice şi pirotehnică.

Cele trei companii, alături de alte 13, fac parte din Compania Naţională Romarm, care se află sub autoritatea directă a Ministerului Economiei. Din informaţiile primite de la acest minister rezultă că, la Romarm, din totalul de 245 de posturi care au fost avizate pentru a fi ocupate, în primele şapte luni s-au ocupat 126, urmând ca, pentru restul, angajările să se facă în perioada următoare. Cele mai multe angajări s-au făcut la Fabrica de Arme de la Cugir (58 de persoane), la Uzina Mecanică Cugir (17 persoane) şi la Uzina Mecanică Plopeni (15 persoane). Angajările, majoritatea pe durată determinată, s-au făcut de către unităţile care, în această perioadă, trebuie să onoreze angajamente din cadrul unor contracte şi comenzi existente.

În total, Romarm are 4.487 de an­gajaţi, cu 133 mai mulţi decât la sfârşitul anului trecut. Cei mai mulţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Uzinei Mecanice Sadu (902 persoane), la Uzina Mecanică Cugir (704 persoane) şi la SC Tohan SA (443 persoane).

Opt uzine s-au desprins din Romarm în urma procesului din privatizare. Una dintre ele, cea de la Drăgăşani, a fost cumpărată de Gigi Becali. O altă unitate, Uzina Mecanică Băbeni (de care se leagă recentul scandal privind presupusul trafic de explozibil în care ar fi implicat fratele preşedintelui Băsescu), a trecut, în anul 2003, din patrimoniul Ministerului Economiei şi Comerţului în proprietatea Asociaţiei Salariaţilor „Mecanica“ Băbeni, în urma scoaterii la vânzare a întregului pachet de acţiuni deţinut de stat.

Afacerile Romarm cresc în lei, dar scad în euro

177-37780-1617soldati_l38.jpgCompania Naţională Romarm poate să-şi exporte direct produsele de tehnică militară. Valoarea produselor militare exportate de Romarm este în creştere, de la 23,5 milioane de euro, în 2007, la 29,2 milioane de euro în 2008. Pentru 2009, în condiţiile unui curs leu-euro mai defavorabil decât în anii anteriori, se estimează o valoare a exporturilor de peste 33 de milioane de euro. Cifra de afaceri a Companiei Naţionale Romarm a înregistrat o creştere constantă din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor contabilizate în lei: 250,9 milioane lei în 2007 (75,1 milioane de euro), 265,8 milioane lei în 2008 (72,2 milioane de euro) şi 273 milioane lei (65 milioane de euro), valoare estimată pentru 2009. Din datele furnizate de Agenţia Naţională de Control al Exporturilor (ANCEX), valoarea totală, la nivel naţional, a exporturilor de produse militare a fost anul trecut de 82,99 milioane de euro.

Cea mai mare parte a exporturilor a constat în arme de calibru mic şi armament uşor, muniţie pentru această categorie de arme, lunete pentru arme de vânătoare, piese de schimb pentru elicoptere, echipamente şi componente pentru aeronave militare, paraşute de tip militar etc. Exporturile de produse militare ale României s-au îndreptat spre Statele Unite, Franţa, Germania, Olanda, Austria, Belgia, Marea Britanie, Israel şi Emiratele Arabe Unite. Conform raportului privind controlul exportului de arme al ANCEX pentru 2008, România a înregistrat cea mai mare valoare a exportului pe relaţia cu Emiratele Arabe (21,4 milioane de euro), pe următoarele locuri aflându-se SUA (11,5 milioane euro), Israel (11,3 milioane euro), Georgia (9,6 milioane euro), India (4,7 milioane euro), Irak (3,3 milioane euro), Camerun (2,1 milioane euro), Elveţia (1,7 milioane euro), Marea Britanie (1,1 milioane euro), Thailanda (1,09 milioane euro) etc.

Tranzacţiile de armament sunt controlate de o familie de 43 de companii

177-37781-capital_17.jpgANCEX a autorizat 26 de com­panii să efectueze opera­ţiuni de export şi import, şase au derulat numai operaţiuni de export, iar alte 11, numai de import. Anul acesta au fost autorizate două companii noi, care au efectuat operaţiuni de import.

În ceea ce priveşte licenţele de import emise anul trecut, valoarea acestora a depăşit 100 de milioane de euro. S-au importat arme de calibru mic şi armament uşor, arme de tir şi de vânătoare, muniţie, părţi componente pentru radare, componente şi piese de schimb pentru transportoare blindate şi pentru ae­ro­nave militare, software pentru tele­co­municaţii etc. Produsele militare au fost aduse din Statele Unite, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Fin­landa, Franţa, Ger­mania, Federaţia Ru­să, Elveţia, Irlanda şi Israel.

Cu alte cuvinte, în 2008, am importat mai mult armament decât am exportat. În primul semestru al acestui an, au fost exportate aceleaşi categorii de produse militare, în valoare totală de 43,12 milioane de euro. Partenerii au rămas cei din 2008. În primele şase luni ale acestui an, licenţele de import au totalizat 94,4 milioane de euro, pentru, în principal, aceleaşi categorii de produse şi  aceiaşi parteneri ca în 2008.  Aşadar, şi în primul semestru din 2009 importurile au depăşit clar  exporturile, dar ecartul s-a majorat până la un raport de 2:1.

177-37779-1617sam38.jpgRăzboiul împotriva terorismului a încurajat multe ţări şi le-a servit drept justificare pentru creşterea cheltuielilor de înarmare.
Sam Perlo-Freeman, SIPRI

1.007 miliarde de euro este suma totală cheltuită în întreaga lume pentru activităţi militare, conform SIPRI, cu 4% mai mult decât în 2007 şi cu 45% mai mult decât în 1999

Top 5 exportatori armament

177-37782-capital_16.jpgÎn perioada 2004-2008, cei mai mari cinci exportatori de armament convenţional au împărţit 78% din piaţă, faţă de 81% în intervalul 1999-2003, conform unui studiu realizat de Institutul Internaţional pentru Pace. Între 2004  şi 2008, 37% din exporturile SUA s-au îndreptat către Orientul Mijlociu, iar 71% din cele ale Rusiei     a ajuns în regiunea Asia-Pacific.