Mugur Isărescu susține că Tezaurul Băncii Naționale a României a fost încredințat cu toate actele necesare Imperiului Rus, cu garanția că va fi returnat atunci când proprietarul va dori acest lucru.

“Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”, a spus Mugur Isărescu, în cuvântul de deschidere cu ocazia dezbaterii volumului “Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”.

Totodată, guvernatorul BNR a vorbit și despre modul în care Banca Naţională a României s-a comportat cu Banca Centrală a Poloniei. Potrivit acestuia, România a depozitat aurul polonez la Mânăstirea Tismana şi “l-a restituit prin 1948 întocmai guvernului polonez fără să avem niciun document, pe bază de încredere”.

Câte tone de aur sunt la Moscova

În ceea ce privește tonele de aur depozitate la Moscova, guvernatorul BNR susține că este vorba despre 91,5 tone de aur fin. Mai exact, în luna decembrie a anului 1916, 1.738 casete cu aur al Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei, au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ‘Sala armelor’, de la Kremlin.

De cealaltă parte, valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.

Un an mai târziu, în iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.

Mugur Isărescu mai menționează că în trei dintre cele 24 de vagoane pregătite au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. În ceea ce privește valoarea declarată a celor 188 casete, aceasta era de 1.594.757.083 lei.

Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin.

Decizia politică care ar putea rezolva problema

Guvernatorul BNR susține că circulă informația potrivit căreia numai o decizie politică a Moscovei ar putea rezolva întreaga problemă. Totodată, el a mai adăugat că problema Tezaurului este o responsabilitae enormă care aparțile instituțiilor care și-au pierdut averea în anii menționați anterior.

“Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 1917, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic.

Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens”, a afirmat Isărescu.

În ceea ce privește atitudinea BNR, Mugur Isărescu susține că  primul domeniu de acţiune al BNR în acest caz a fost legat de lucrările Comisiei româno – ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Un al doilea domeniu de acţiune al BNR a fost cercetarea şi valorificarea fondului arhivistic al instituţiei.

Totodată, guvernatorul BNR susține că un al treilea domeniu de acţiune a fost constituit de eforturile de clarificare a unor aspecte controversate, iar un al patrulea domeniu de acţiune al Băncii a fost răspunsul “la obsedanta întrebare: de ce a fost evacuat tezaurul şi de ce la Moscova?”.

Cu toate acestea, Mugur Isărescu susține că în final, problema Tezaurului Românesc rămâne și în prezent la fel de actuală precum a fost în urmă cu un secol.