Mugur Isărescu explică implicarea BNR în economia verde. Subiectul este încă unul controversat, președinții Rezervei Federale a SUA și al Băncii Centrale Europene având păreri opuse despre implicarea băncilor centrale în acest domeniu.
Isărescu spune însă că BNR urmărește cu atenție și să analizează aceste evoluții, încercând să se adapteze din mers noilor situații.
Mugur Isărescu explică implicarea BNR în economia verde. Ce rol ar putea avea Viorica Dăncilă
Mugur Isărescu a fost prezent marți la o conferință organizată cu ocazia prezentării Raportului CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi.
Trebuie precizat faptul că cea mai recentă ieșire publică a Guvernatorului BNR a fost în februarie 2020, acum aproape un an și jumătate.
”Noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale – recalibrări ale strategiilor de politică monetara, impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, monedele și activele digitale, promovarea diversității și a sustenabilității.
Ele nu sunt tratate încă unitar nici în universități, nici în cercurile de specialitate. Controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse”, a spus Isărescu.
La final, întrebat despre angajarea Vioricăi Dăncilă la BNR, Guvernatorul nu a dorit să comenteze în niciun fel, scrie hotnews.ro.
Activitatea BNR pe timpul pandemiei
Isărescu a mai explicat faptul că respectarea măsurilor legale și sanitare a fost primordială la BNR în perioada pandemiei:
”De aceea nu am mai putut organiza întâlniri directe în incinta sediului central, pentru a nu pune nicicum în pericol activitatea unor direcții esențiale pentru sistemul financiar românesc și pentru securitatea țării – sistemul de plăți, operațiunile de piață, inclusiv asigurarea lichidității pe piață și cumpărarea de titluri de stat pe piața secundară pentru a facilita finanțarea de către stat a cheltuielilor publice, emisiunea de numerar, administrarea rezervelor internaționale, serviciul datoriei externe.
Activitatea acestor departamente s-a desfășurat, de mai bine de un an, neîntrerupt, frecvent în două schimburi, atât în sediul central cât și în cel secundar. Tot la “foc continuu” și în două schimburi au lucrat direcțiile informatică și mentenanță”.
”Faptul că nu am mai putut organiza întâlniri fizice în sediul central nu a însemnat însă o întrerupere a legăturii noastre cu publicul prin canalele media.
În ultimele 14 luni am trimis peste 100 de comunicate de presă cu informațiile pe care BNR le prezintă în mod tradițional dar și pe alte teme, 4 declarații de presă ale Guvernatorului, 7 comunicate ale Consiliului de Administrație al BNR, și zeci de alte intervenții ale reprezentanților BNR și răspunsuri la solicitările presei.”, a arătat el.
Impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei
”După mai bine de un an de zile de la ultima noastră întâlnire directă revenim astăzi, în această formă, la întâlniri directe cu media. Ne vom întâlni aici, în această formă, până când situația sanitară va permite deschiderea pentru public a sediului central.
Legat de conferința de astăzi, reamintesc că noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale – recalibrări ale strategiilor de politică monetara, impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, monedele și activele digitale, promovarea diversității și a sustenabilității.
Ele nu sunt tratate încă unitar nici în universități, nici în cercurile de specialitate. Controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor, în această fază, reclamă expertiză, experiență diversă și echipe multidisciplinare care includ, alături de specialiști în economie, oameni cu cunoștințe și experiență în alte domenii.
La BNR ne adaptăm din mers noilor situații, ne organizăm pentru a vedea cum să abordăm aceste subiecte. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm problema schimbărilor climatice (ca și pe cea a monedelor digitale) într-o anume direcție existentă din structura băncii.
De asemenea, cred că este prematur să înființăm departamente noi, cu structură fixă. Optăm pentru grupuri de lucru mai mici, multidisciplinare, care în mod flexibil pot lucra cu structurile fixe existente în bancă, aceasta fiind, de altfel, o recomandare a Băncii Reglementelor Internaționale (banca băncilor centrale).”, a explicat Isărescu.
Inițiativa Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pe tema economiei verzi
”Raportul pe care îl prezentăm astăzi este un pas în această direcție, făcut ca urmare a unei inițiative din luna octombrie a anului trecut a Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pe tema economiei verzi.
Doresc să mulțumesc instituțiilor care formează CNSM, respectiv Guvernului și Autorității pentru Supraveghere Financiară, pentru susținerea acordată în acest demers. Raportul este rezultatul muncii a aproximativ 90 de persoane reunite într-un Grup de lucru cu reprezentanți din instituții diverse.
Pentru început, din partea BNR la acest raport a lucrat o echipă de la Direcția Stabilitate Financiară, direcție care pare a fi cea mai apropiată de subiect.
Grupul menționat a fost alcătuit din reprezentanți ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilor de credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil.
Dispute asupra rolului băncilor centrale
Subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex și controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. Un exemplu recent este edificator: disputele asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice.
Acestea sunt evidente, așa cum se poate observa din desfășurarea conferinței virtuale „Green Swan” organizate de Banca Reglementelor Internaționale vineri 4 iunie a.c.
În timp ce președintele FED-ului (banca centrală a SUA), Jerome Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menținere a stabilității prețurilor și că ea nu poate stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, acest rol revenind guvernelor, reprezentanților aleși (parlamente), Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu pot să își îndeplinească deplin mandatul de control al inflației dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice.
Dincolo de aceste diferențe de opinie, se conturează un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, și anume că deși băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbării climatice și nici nu se pot substitui politicilor fiscale sau politicilor industriale, ele pot contribui semnificativ din numeroase perspective: creșterea gradului de conștientizare în societate cu privire la implicațiile schimbării climatice, o mai bună transparență, susținerea finanțărilor verzi, evaluarea riscurilor, etc.”, a declarat Mugur Isărescu.
Opțiunea BNR
”Opțiunea noastră, la BNR, este să urmărim cu atenție și să analizăm aceste evoluții, mai ales în cadrul structurilor nou create, continuând un proces de monitorizare care a început practic în ultimii doi ani.
O primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate și evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar.
Rezultatele au fost diseminate prin intermediul publicațiilor noastre (Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2019, și Raportul anual 2019).
De asemenea, începând cu luna septembrie 2020, BNR a aderat la Rețeaua băncilor centrale și autorităților de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System, NGFS).
Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbării climatice, aceasta fiind un subiect principal în cadrul Seminarului anual pe tema stabilității financiare, organizat împreună cu Fondul Monetar Internațional în anul 2019, la București.”, a mai arătat Guvernatorul BNR.
Sursă foto: INQUAM Photos, Karina Knapek.
