Această declaraţie a lui Recep Erdogan este cel mai recent indiciu că Washington-ul subestimează gradul în care conducerea Turciei crede că SUA sunt complice la tentativa de lovitură de stat, nu în ultimul rând din cauza dorinţei americanilor de a găzdui un cleric exilat, fost lider politic, acuzat de Erdogan de orchestrare a revoltei.

Acuzaţiile de complicitate adresate diverşilor oficiali americani în săptămânile care au urmat evenimentelor din Turcia, au fost percepute iniţial de către mulţi din Occident ca fiind teorii ale conspiratiei vehiculate de un Erdogan tot mai paranoic. Dar, după cum a scris jurnalistul din Istanbul William Armstrong pentru War on the Rocks, aceste acuzaţii "sunt tot mai îndrăzneţe pe zi ce trece."

"Ziarul islamist pro-guvernamental Yeni Șafak a afirmat zile în şir că generalul american în retragere John F. Campbell a orchestrat lovitura de stat", a scris Armstrong. "Alţii au raportat că poliţia antiteroristă din Istanbul îl urmăreşte pe Henri Barkey, director al Programului pentru Orientul Mijlociu al Centrului Woodrow Wilson… Ministrul Justiţiei, Bekir Bozdag, a adus acuzaţii grele, afirmând că nu are nicio îndoială că "serviciile secrete americane ştiau că tentativa de lovitură de stat a fost făcută de Fethullah Gülen".

Vestul ar putea contracara mai uşor acuzaţiile dacă acestea nu ar găsi spijin în rândurile societăţii turce. Aceasta, asigurată de mass-media proguvernamentală, pare că se simte nemulţumită de condamnarea aparent "călduţă" a Washington-ului a loviturii de stat în perioada imediat următoare evenimentelor.

"Există o nara'iune în presa din Turcia, potrivit căreia Casa Albă a fost lentă în a da o declara'ie în timpul tentativei de lovitură de stat, iar acest lucru se datorează faptului că SUA au aşteptat să vadă cine câştigă”, a scris pe Twitter Aaron Stein, expert pe problemele Turciei şi senior coleg la Consiliul Atlantic.

"Această conspiraţie arată cât de puţin ştie mass-media din Turcia despre sistemul de comunicare din SUA", a continuat Stein. "Condamnarea evenimentelor de către Casa Albă a fost – raportat la standardele birocratice – aproape de viteza luminii. Cineva a lucrat foarte greu pentru a obţine asta într-un timp foarte scurt".

La câteva ore după ce a început revolta, Casa Albă a cerut "tuturor partidelor din Turcia" să "sprijine guvernul ales democratic al Turciei, să dea dovadă de reţinere şi să evite orice violenţă sau vărsare de sânge". Secretarul de Stat american John Kerry a dat publicităţii propria sa declaraţie de presă la scurt timp după aceea, în care a reafirmat "sprijinul absolut al Statelor Unite ale Americii" pentru guvernul civil al Turciei ales în mod democratic şi pentru instituțiile democratice".

Cu toate acestea, independent de aceste luări de poziţie, suspiciunea că Washingtonul ar fi simpatizat cu complotiştii – sau chiar au ajutat în mod activ la planificarea revoltei – intră rapid întelegerea convenţională, remarcă Armstrong.

"Vorbind cu localnicii, aici unde locuiesc în Istanbul, se pare că a devenit deja o idee acceptată de mulţi, accea că Statele Unite s-au aflat în spatele loviturii de stat", a scris Armstrong.

Această naraţiune ar putea în cele din urmă să conducă relaţiile SUA-Turcia spre un "moment critic, de cotitură", mai ales că Occidentul continuă să insiste în a lipi în context fiecare eveniment din Turcia de marşul constant al lui Erdogan spre dictatură şi subestimează retorica din ce în ce mai anti-americană a liderului de la Ankara.

Aceasta a devenit similară cu modul în care mulţi din Turcia contextualizează evenimente interne şi internaţionale majore în jurul capacităţii de putere, aparent nelimitate, a SUA.

Un tweet postat marţi de Anadolu, agenţia de ştiri oficială a statului turc, în care se spunea că firma de Intelligence global Stratfor ar fi jucat un rol în tentativa de lovitură de stat şi este un front al CIA, exemplifică această mentalitate.

Mulţi analişti au observat că percepţia potrivit căreia Erdogan nu ar fi în legătură cu gândirea majorităţii turcilor, ignoră realitatea, în condiţiile în care el se bucură de sprijinul unui segment larg al societăţii turce şi a fost ales în mod democratic. Dar represiunea sa asupra presei libere a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cetăţeni turci să fi votat într-o suficientă cunoştinţă de cauză.

"De asemenea, este foarte important de remarcat faptul că guvernul are un sprijin considerabil în privinţa acţiunilor sale de după lovitura de stat", a scris Stein pe Tweeter, referindu-se la represiunea lui Erdogan, în care au fost arestaţi suspecţii de complot şi alţi simpatizanţi.

Ca atare, indiferent de lipsa copleşitoare de dovezi care să sugereze vreo influenţă occidentală în revolta militară, starea de spirit populară din Turcia – acum situându-se undeva între suspiciune şi convingerea neclintită că SUA a avut ceva de-a face cu această tentativă de lovitură de stat – a ajuns să reflecte "instrumentalizarea anti-americanismului” de către Guvern după evenimente, a spus Stein.

„Consecinţele unui asemenea aspect”, remarcă Armstrong, "pot fi într-adevăr foarte grave.”

Te-ar putea interesa și: