Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că au fost semnate încă 6 protocoale de colaborare între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi autorităţile locale.
„Continuăm astfel procesul de descentralizare pentru derularea mai eficientă a unor obiective importante pentru dezvoltarea zonală”, a scris, pe Facebook, ministrul Transporturilor.
Ce proiecte vor beneficia de pe urma acestor protocoale?
El a precizat că protocoalele semnate luni vor contribui la realizarea unor proiecte precum: varianta de ocolire Ardud, judeţul Satu Mare; varianta de ocolire Bocşa, judeţul Caraş-Severin; varianta de ocolire Corabia, judeţul Olt, şi varianta de ocolire Flămânzi, judeţul Botoşani. Ministrul Transporturilor a mai făcut referire la varianta de ocolire Negreşti Oaş, judeţul Maramureş, precum şi la modernizarea DN 14B şi construcţia unor poduri noi peste CF M200 la Teiuş şi CF M300 la Crăciunel, judeţul Alba.
„Vom continua să lucrăm împreună cu autorităţile locale pentru derularea unor obiective de importanţă regională. Consider că este o abordare mai eficientă, deoarece autorităţile locale ştiu mult mai bine realităţile zonei”, a subliniat Sorin Grindeanu.
Ministrul Transporturilor a precizat că această abordare vizează nu doar obiectivele CNAIR, ci şi alte obiective de infrastructură derulate de exemplu de CFR, unde unele gări au nevoie de reabilitări urgente.
Vești bune pentru autostrada Moldovei
Amintim că, ministrul Transporturilor anunța la finalul săptămânii trecute că indicatorii tronsonului Bacău-Paşcani au fost avizaţi vineri de Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR.
„Încă o veste bună pentru autostrada Moldovei (A7)! Indicatorii tronsonului Bacău-Paşcani au fost avizaţi astăzi de Consiliului Tehnico-Economic al CNAIR. Sectorul de autostradă cuprins între Bacău şi Paşcani va avea o lungime de 77,39 de km şi va traversa judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi”, a notat şeful de Transporturi.
Pentru stabilirea traseului şi a soluţiilor tehnice s-au realizat: 653 de foraje geotehnice cu adâncimi cuprinse între 6 şi 30 de metri, 255 de profile geofizice de tipul tomografiilor geoelectrice şi seismice, 80 de investigaţii geotehnice dinamice tip super-greu.
Potrivit studiului de fezabilitate, pe traseul autostrăzii Bacău-Paşcani se vor construi: 112 poduri, pasaje, viaducte, structuri casetate; nouă noduri rutiere; patru parcări securizate dotate cu sisteme de supraveghere video, conexiune la internet, iluminat, utilităţi etc. şi au fost prevăzute spaţii disponibile pentru concesionare în vederea realizării dotărilor comerciale precum magazin, restaurant, benzinărie, service auto, hotel etc.; patru parcări de scurtă durată; un centru de întreţinere şi coordonare; 50 de spaţii de încărcare pentru autoturisme electrice; 140 de hectare de perdele forestiere cu rol de protecţie.
Investiție de peste 6,2 miliarde de lei
Finanţarea pentru execuţia lucrărilor pentru autostrada Bacău-Paşcani va fi asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Potrivit unui comunicat al CNAIR, soluţiile tehnice propuse în studiul de fezabilitate pentru autostrada Bacău-Paşcani înglobează toate elementele necesare pentru execuţia unei autostrăzi la cel mai înalt standard de calitate în raport cu cele mai noi cerinţe în domeniu.
Valoarea totală a investiţiei este de 6,270 miliarde de lei, fără TVA.
