SUA și Rusia se opun reglementării armelor autonome. ONU încearcă să obțină un acord internațional
SURSA FOTO: Dreamstime - ONU, SUA, Rusia
SUA, Rusia și alte puteri militare se confruntă cu presiuni internaționale pentru reglementarea armelor autonome, capabile să ucidă fără intervenție umană. La o reuniune organizată de ONU, astăzi, 16 noiembrie, statele participante discută posibilitatea unui acord internațional, pe fondul divergențelor privind caracterul obligatoriu al viitoarelor reguli.
SUA și Rusia se opun reglementării armelor autonome. ONU încearcă să obțină un acord internațional
Atât SUA, cât și Rusia, doi dintre cei mai mari producători de armament din lume, par pregătite să se opună începerii negocierilor pentru stabilirea unor norme obligatorii privind utilizarea armelor autonome. Subiectul va fi discutat în cadrul conferinței Convenției privind anumite arme convenționale, care are loc în această săptămână la Geneva, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU). Diplomații și organizațiile pentru drepturile omului anticipează negocieri dificile.
Dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat producția de drone, roboți, tancuri, submarine și alte echipamente militare capabile să ucidă fără intervenție umană. Sistemele de arme semiautonome, asistate de inteligența artificială, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, în pofida preocupărilor etice legate de folosirea acestora.
Reuniunea organizată de ONU începe luni și urmează să stabilească dacă vor fi inițiate negocieri pentru încheierea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Documentul ar urma să prevadă interdicții și reglementări privind Sistemele de Arme Autonome Letale (LAWS).
Majoritatea celor 128 de state părți la Convenția privind anumite arme convenționale susțin inițierea negocierilor. În schimb, mai multe puteri militare, printre care SUA, Rusia și Israelul, se opun demersului, considerând că normele existente ale dreptului internațional umanitar sunt suficiente pentru reglementarea acestor arme.
Pericolul asociat armelor autonome
Liderii ONU, reprezentanții Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Papa Leon al XIV-lea au avertizat în repetate rânduri asupra pericolelor asociate armelor autonome și au susținut necesitatea reglementării acestora.
Organizația Human Rights Watch solicită participanților la conferința de la Geneva să adopte măsuri ferme. Verity Coyle, reprezentanta organizației, a atras atenția că permiterea mașinilor să decidă cine trăiește și cine moare pe câmpul de luptă reprezintă un risc major. Evoluțiile tehnologice apropie tot mai mult această perspectivă de realitate.
Doi diplomați au declarat pentru Reuters că negocierile se anunță dificile, însă statele ar putea ajunge la un compromis până la sfârșitul săptămânii. Printre variantele analizate se numără încheierea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic, adoptarea unuia fără caracter obligatoriu sau stabilirea unui document hibrid, care să includă ambele tipuri de prevederi.
Potrivit organizațiilor care militează pentru reglementarea acestor tehnologii, sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce crește riscul unor erori cu consecințe fatale.
Ce propun Marea Britanie, Franța și Germania?
Hehir a declarat pentru agenția de presă Reuters că SUA și Rusia ar putea încerca să slăbească forma finală a documentului rezultat în urma discuțiilor, așa cum au procedat și în septembrie, în cazul unui text referitor la armele autonome și la riscurile pe care acestea le pot genera.
Președintele reuniunii din această săptămână a propus un mandat de doi ani pentru negocierea unui protocol obligatoriu din punct de vedere juridic. În schimb, Regatul Unit, Germania și Franța susțin inițierea negocierilor pentru un instrument juridic care să lase deschisă posibilitatea ca prevederile sale să fie sau nu obligatorii, a precizat Coyle.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.