Marius Budăi, mesaj de 1 Mai: La mulți ani tuturor celor care muncesc
După doi ani umbriți de restricții sanitare împotriva COVID-19, Ziua Internațională a Muncii este grav afectată de războiul din Ucraina, ce distruge zilnic mii de locuri de muncă și vieți omenești, a spus ministrul Muncii și Solidarității Sociale de 1 Mai.
Din fericire, acesta susține faptul că perioadă dificilă pe care o traversăm ne aduce și noi oportunități.
„Dacă în ultimii doi ani Ziua Internațională a Muncii a fost umbrită de restricțiile dure impuse din cauza pandemiei de Covid-19, în acest an, deși avem libertatea de a fi împreună, resimțim efectele războiului.
Asistăm cu toții la distrugerea a zeci, sute de mii de locuri de muncă, de întreprinderi și de vieți. La fel ca și criza generată de pandemie, criza din piața muncii cauzată de război va lovi cel mai puternic în persoanele cele mai vulnerabile.
În aceste momente, mai mult ca oricând, trebuie să fim solidari și să rămânem centrați pe nevoile oamenilor afectați cel mai puternic de efectele pandemiei ori ale războiului”, a scris Marius Budăi, duminică dimineață, pe Facebook.
„Deși traversăm o perioadă dificilă, ea aduce și noi posibilități pe care le putem și trebuie să le exploatăm. La mulți ani tuturor celor care muncesc și mă înclin în fața tuturor celor care au fost în prima linie pentru a-și ajuta semenii afectați de pandemie, iar acum își fac cu devotament meseriile și vin în sprijinul celor care fug din calea războiului”, a completat acesta.
1 Mai: Ziua Internațională a Muncii
1 Mai marchează Ziua Internaţională a Muncii, ce este sărbătorită anual în diverse state occidentale, inclusiv în România. Totul a început în 1886, în Statele Unite ale Americii, după ce muncitorii americani au solicitat urgent reducerea programului de lucru de la 10 ore/zi la 8 ore/zi din cauza incidentelor grave de la locul de muncă.
După ce s-a încheiat războiului civil american, civili americani din diverse orașe mari au protestat pentru scăderea programului de lucru, însă o nouă lege a fost adoptată doar în câteva state americane.
Pe 1 mai 1886, în Chicago, a avut loc o grevă organizată de Federaţia Sindicatelor din Canada și Statele Unite ale Americii.
Peste 40.000 de muncitori nemulțumiți au scandat: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. Deși începuse ca un protest paşnic, acesta s-a extins pe mai multe zile în care au avut loc confruntări violente între manifestanţii furioși şi forţele de ordine.
În 1889, Ziua Muncii a fost recunoscută oficial de Primul Congres Socialist Internaţional de la Paris pentru a comemora lupta sângeroasă dintre civilii americani şi forţele de ordin din Illinois. Federaţia Sindicală şi SUA au ales ziua de 1 mai deoarece: făcea trimitere la evenimentele violente dintre sindicate şi autorităţi și creşterea curentului comunist ce a îmbrăţişat acestă sărbătoare ce se potrivea discursului promovat.
Menționăm faptul că în SUA sărbătoarea dedicată muncitorilor are loc la începutul lui septembrie, nu în primăvară.
În România, Ziua Internațională a Muncii a fost marcată trecător încă din timpul domniei lui Carol I, însă a fost asimilată de cultura românească în perioada comunistă. Sovieticii au îmbrăţişat sărbătoarea respectivă considerând că „se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Europa de Est.
În țara noastră, în perioada regimului comunist, aveau loc evenimente propagandistice cu manifestaţii de amploare pe străzile publice. După revoluția din decembrie 1989, sărbătoarea respectivă a rămas în mentalul colectiv, dar s-a renunţat definitiv la manifestații.
Ziua Muncii este sărbătorită pe 1 mai în: Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru și Hong Kong.
