România a început perioada de iarnă cu peste 3 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, fiind implementate toate măsurile necesare astfel încât consumatorii finali să nu aibă probleme în alimentarea cu energie şi gaze naturale, indiferent de temperatură, a afirmat luni Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
S-au făcut toate pregătirile necesare pentru această perioadă
„Este o iarnă nu foarte deosebită. În cadrul Ministerului Energiei au fost implementate toate măsurile necesare pentru a putea trece această perioadă – şi aici m-aş referi în primul rând la gazul stocat în depozitele subterane. Am început această perioadă de iarnă cu peste 3 miliarde de metri cubi înmagazinaţi”, a menţionat Dan Drăgan, la dezbaterea „Cum va fi iarna aceasta pentru consumatorul român de energie şi ce rol ar putea juca România în energia regiunii?”.
Totodată, secretarul de stat a precizat că în cadrul Comandamentului de iarnă s-au făcut pregătiri în ceea ce priveşte stocurile pentru producţia de energie electrică, dar şi în ceea ce priveşte cărbunele şi volumele de apă înmagazinate în lacuri.
„Toate au fost pregătite în cadrul comandamentului de iarnă care a început această etapă chiar la sfârşitul acestei veri. Toate aceste măsuri care au fost implementate de către Ministerul Energiei ne conduc către o perioadă liniştită, o perioadă în care consumatorii finali, indiferent că sunt casnici sau industriali, nu vor avea probleme în alimentarea cu energie şi gaze naturale, indiferent de temperatură. Stocurile sunt realizate conform graficelor – şi toate unităţile concură la realizarea şi furnizarea gazelor şi energiei electrice către consumatorii finali”, a precizat Drăgan.
Planul de investiții merge în două direcții mari
În ceea ce priveşte investiţiile, secretarul de stat a arătat că sunt două direcţii mari, respectiv Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Fondul pentru Modernizare.
„Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost alocate şi lansate primele apeluri. Avem primul apel pe energie regenerabilă, pentru energie din surse fotovoltaice şi eolian. Acest apel a fost închis – şi suntem în partea de analiză finală a documentelor. Prin acest apel de proiecte dorim finanţarea cu până la 460 milioane de euro a unor investiţii în noi capacităţi de producţie. Aceste capacităţi sunt cele mai rapide care pot fi puse în funcţiune. Iniţial ne aşteptam în jur de 950 de megawaţi capacitate instalată, dar sperăm ca această ţintă să fie depăşită în urma analizei finale a proiectelor”, a precizat secretarul de stat.
Totodată, el a subliniat că în ceea ce priveşte PNRR a fost lansat apelul de proiecte pentru cogenerare de înaltă eficienţă pentru termie urbană, alocându-se 300 de milioane de euro.
„În cursul acestei săptămâni vom fi în măsură să semnăm primul contract. Am lansat şi suntem în analiză cu producţia de hidrogen verde. Sperăm ca în această săptămână să semnăm primele contracte şi aici sunt alocate 115 milioane de euro. Am lansat – este în derulare apelul pentru stocarea energiei. Acest apel se va închide către sfârşitul acestei luni – şi urmează lansarea apelului pentru producţia integrată, lanţul integrat de producţie, panouri fotovoltaice şi baterii”, a mai spus Drăgan.
El a menţionat că toate aceste apeluri derulate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, fără a lua în considerare şi partea de subcontractare, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din valoare.
„Pe Fondul pentru Modernizare, până în acest moment, România are următoarele scheme aprobate şi contract de semnate: pentru reţeaua de transport a energiei electrice, respectiv Transelectrica, au fost semnate contracte de 430 de milioane de euro. Societatea a început derularea acestor proiecte şi se află în partea de implementare a activităţilor”, a subliniat secretarul de stat.
900 milioane de euro pentru planul de restructurare al CE Oltenia
În ceea ce priveşte Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, Dan Drăgan a precizat că au fost pregătite şi alocate peste 900 milioane de euro pentru realizarea următoarelor capacităţi: peste 730 de megawaţi instalaţi în centrale fotovoltaice şi peste 1.300 de megawaţi instalaţi în centrale pe ciclu combinat, având combustibil principal gazul natural.
Potrivit secretarului de stat, în ceea ce priveşte Fondul pentru Modernizare se află în curs de derulare un apel de proiecte pentru întărirea reţelei de distribuţie.
„Valoarea totală a acestei scheme este de peste 1,1 miliarde de de euro. Aş mai preciza că am avut în dezbatere publică şi urmează în prima parte a anului viitor să fie lansate apeluri de de proiecte pentru producători, pentru autoconsum şi aici m-aş referi la autorităţile locale care vor beneficia de aproximativ jumătate miliard de euro şi autoconsumatorii industriali, care vor avea o sumă asemănătoare, de aproape 500 milioane de euro”, a mai spus Dan Drăgan.
Totodată, va fi lansat şi un apel de proiecte pentru producătorii independenţi de energie din surse regenerabile, iar valoarea acestuia va fi de aproximativ 500 milioane de euro.
„În acelaşi timp, vom lansa un apel de proiecte pentru îmbunătăţirea şi reabilitarea reţelelor de termie urbană, valoarea acestuia fiind de aproximativ 600 milioane de euro. Toate aceste sume pe care le-am menţionat sunt din Fondul pentru Modernizare. Ele deja au început derularea şi semnarea contractelor cu beneficiarii, urmând ca investiţiile acestea să se regăsească în capacităţile noi de de producţie în perioada următoare”, a subliniat secretarul de stat.
În opinia sa, este important la nivel de strategie să fie urmărite unele obiective pe termen scurt, mediu şi lung.
„Pe termen scurt ne referim la capacităţi noi de producţie care pot fi puse într-un în timp relativ scurt în funcţiune – la partea de surse regenerabile, toate sursele regenerabile: eolian, fotovoltaic, hidro, geotermal, biomasă, biogaz. Ne referim la proiecte pe termen mediu care pot fi puse în funcţiune, la care am demarat investiţiile – în special la capacităţile pe ciclu combinat, care vor asigura şi echilibrarea şi rezilienţa sistemului, în condiţiile unor capacităţi semnificativ mai mari de regenerabile care vor fi conectate în perioada următoare”, a adăugat Drăgan.
În ceea ce priveşte proiectele pe termen mediu-lung, el a amintit strategia şi proiectele dezvoltării capacităţilor nucleare Unitatea 3 şi 4 de la Cernavodă şi reactoarele mici modulare.
