„Mie îmi e frică de 2028”. Nicușor Dan vorbește despre securitatea României și reformele care bat pasul pe loc
SURSA FOTO: Administrația Prezidențială - Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 19 noiembrie, că perspectiva anului 2028 îl îngrijorează și că securitatea va continua să ocupe o parte importantă din activitatea statului. La Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat la Palatul Cotroceni, șeful statului a indicat trei domenii în care România a făcut prea puține progrese. Este vorba despre educație, colectarea TVA și digitalizare.
Ce spune Nicușor Dan despre securitatea României și obiectivele pentru 2029
Întrebat ce ar vrea să reușească România în următorii ani, Nicușor Dan a adus în discuție mai întâi contextul de securitate. El a spus că acest subiect i-a ocupat mult timp, atât lui, cât și echipei sale, și va rămâne o prioritate pentru stat.
„Mie îmi e frică de 2028. Câteodată uităm, dar nu trebuie să neglijăm contextul de securitate. Și din perspectiva asta, uitându-mă înapoi puțin, multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema de securitate, care e esențială”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a spus că România a consumat prea mult timp pe mize mici. El a descris educația, colectarea TVA și digitalizarea drept domenii în care reformele „abia le-am zgâriat puțin la suprafață”. Obiectivul său este ca România să poată prezenta rezultate în 2029.
„Îmi doresc să avem cu toții maturitatea să ne concentrăm pe lucrurile mari și în 2029 să putem să le spunem românilor lucruri importante”, a afirmat șeful statului.
Documentele pentru diaspora ar putea fi procesate automat
În discuția despre serviciile publice pentru românii din străinătate, președintele a spus că programările online au fost un prim pas. Următoarea etapă, în opinia sa, ar trebui să fie procesarea automată a documentelor.
„Suntem la nivelul programării online. A fost un pas înainte. Dar cred că trebuie să trecem la procesarea automată a documentelor”, a spus Nicușor Dan.
El a dat și exemplul Autorității Naționale pentru Cetățenie, unde solicitanții așteaptă, iar angajații repetă zilnic aceleași proceduri. Automatizarea trebuie făcută cu atenție la protecția datelor personale și la siguranța informațiilor statului, a subliniat președintele.
Ce le-a cerut președintele companiilor și ce urmează pentru ADR
Nicușor Dan i-a întrebat pe reprezentanții mediului privat din sală cine ar fi dispus să lucreze în administrație. El a spus că statul are nevoie de oameni care pot gestiona rapid proiecte. Le-a cerut companiilor să vină cu planuri de acțiune care să poată fi puse în practică.
Președintele a amintit că România are un ministru al Digitalizării și un consilier pe inteligență artificială. El a declarat că Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) urmează să treacă în subordinea premierului. În opinia sa, schimbarea i-ar da autorității mai multă greutate în relația cu celelalte instituții.
Când a vorbit despre ritmul digitalizării, Nicușor Dan a spus că progresele trebuie judecate din perspectiva celor care folosesc serviciile statului. „Simte cetățeanul că România s-a digitalizat în ultimul an?”, a întrebat el.
Cum folosește Nicușor Dan inteligența artificială și în ce stadiu este Just AI
Președintele a spus că folosește inteligența artificială pentru a sintetiza informații din domenii pe care le cunoaște deja. „Instrumentul de AI pe care îl folosesc îmi face diferite sinteze, de la politică externă până la, foarte rar, matematică.”
El a vorbit și despre Just AI, inițiativa lansată în mai pentru folosirea responsabilă a inteligenței artificiale în justiție. Potrivit președintelui, aproape toate instituțiile implicate s-au arătat deschise să colaboreze. În prezent, acestea discută cum va funcționa proiectul. „Conceptul există, dar trebuie dezvoltat într-un plan de acțiune”, a spus Nicușor Dan.
Întrebat cum își pregătește copiii pentru tehnologie, președintele a spus că principala sa grijă este dependența digitală. El a povestit că își încurajează fiica mai mare să gândească atunci când își face temele și că lucrează uneori la matematică împreună cu ea.
Ce ar trebui să finanțeze România din bugetul european 2028–2034
Pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene, Nicușor Dan a cerut ca România să aleagă proiecte bine definite, care răspund unor nevoi esențiale. El a invocat experiența PNRR și a susținut că gestionarea unui număr mai mic de proiecte reduce efortul administrativ.
Președintele a mai spus că instituțiile trebuie să stabilească din timp ce proiecte vor finanța și cum vor respecta termenele. În digitalizare, el vede disponibilitate de colaborare atât în administrație, cât și în mediul privat. „Trebuie să vedem cum punem energiile împreună”, a afirmat Nicușor Dan.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.