Capital: Domnule profesor, cat de relevanta este o analiza a performantelor sistemului de companii din Romania?
Cezar Mereuta: Dezvoltarea economica a tarii depinde de starea de sanatate a agentilor economici. Ei contribuie cu circa 70% la crearea PIB, cu 80-82% la investitii si cu 90% la comertul exterior, concentreaza majoritatea resurselor umane, a potentialului de inovare si a resurselor de finantare pentru cercetare-dezvoltare si reprezinta principalul contribuabil, prin impozite directe sau indirecte, la bugetul de stat. Demersul de diagnosticare a sistemului de companii este asadar o cerinta logica.
Capital: Cate companii au facut obiectul cercetarii pe care ati intreprins-o?
Cezar Mereuta: Am luat in analiza 97% din totalul agentilor economici, respectiv 98% din totalul celor activi. Este pentru prima oara in Romania – si probabil in Europa de est – cand
s-a incercat o diagnosticare exhaustiva a sistemului de companii. Cele 310.000 de firme au fost grupate conform codului CAEN, pentru a putea face apoi comparatii relevante cu situatia tatilor din UE. Am realizat deci o diagnoza a performantelor companiilor romanesti la nivelul celor sase mari sectoare economice (industrie extractiva, prelucratoare, energetica, constructii, comert, servicii), precum si al celor 46 de subsisteme. Pentru fiecare dintre aceste segmente am obtinut o evaluare a performantei in dezvoltarea intensiva, masurata prin indicatori specifici: profitabilitatea generala a afacerii, profitabilitatea in exploatare, gradul de indatorare fata de banci (cheltuielile financiare), pozitia in blocajul financiar (platile restante), solvabilitatea (creante/arierate brute) si dezvoltarea (volumul investitiilor). Raportand indicatorii la o valoare standard (media performantei in sistemul national), am putut apoi sa cotam performanta pe o scala cu cinci trepte: A + (nivelul maxim), A, B, C, C – (nivelul minim).
Capital: Care sectoare economice s-au dovedit a fi cele mai performante?
Cezar Mereuta: Liderul economiei nationale, cu rating A+, este sectorul constructiilor. Vestea buna este ca niciunul dintre marile sectoare nu se plaseaza in clasa C -. In schimb, industria prelucratoare (rating C) contine puternice subsisteme de clasa C -, ceea ce face din ea un nucleuproblema al economiei romanesti. Apoi am analizat subsistemele, deoarece am vrut sa evitam capcana judecatilor bazate pe cifre medii, care pot conduce la concluzii eronate in perspectiva macroeconomica. De exemplu, intre subsistemele industriei prelucratoare exista variatii foarte mari. Astfel, industria metalurgica are atat componente de clasa A + (metalurgia neferoaselor), cat si de clasa C – (siderurgia); din ponderea ridicata a celei din urma rezulta un rating C – pe ansamblul metalurgiei.
Capital: Care dintre cele 46 de subsisteme au situatia cea mai buna?
Cezar Mereuta: Exista 12 subsisteme foarte performante, de clasa A+, care ne arata directia de dezvoltare a economiei nationale. Ele apartin fie familiei tehnologiilor inalte ori sunt activitati conexe, fie serviciilor nou-aparute dupa 1990. Li se alatura trei industrii prelucratoare, in care Romania este specializata, si doua subsectoare din amonte, zona in care Petrom are o prezenta pregnanta.
Capital: Dar cele mai putin performante?
Cezar Mereuta: La celalalt pol, avem opt subsisteme neperformante: sase de clasa C – si doua de clasa C. Redresarea lor este imperativa. De exemplu, industria alimentara, a carei situatie reflecta starea agriculturii. Sau industria mijloacelor de transport rutier, a carei dezvoltare este o tendinta generala, in toate tarile cu economie in tranzitie. Aici noi platim pretul intarzierii inadmisibile a privatizarii uzinelor Roman, Rocar si Aro; doar preluarea Daciei de catre Renault a facut ca acest subsector sa nu cada in clasa C -.
Capital: Cat de mult ne trage in jos grupul celor opt industrii?
Cezar Mereuta: Romania poate spera la o dezvoltare durabila numai in masura in care va reusi sa eficientizeze, in conditii de suportabilitate sociala, aceste ultime opt subsectoare, care au cote de piata foarte importante, dar sunt extrem de vulnerabile. O pozitie critica au si companiile din subsectorul cercetare-dezvoltare. Ele se plaseaza in clasa B, relativ prea jos pentru a putea dinamiza restul sectoarelor economice. Aici avem nevoie de politici care sa faca din institutele de cercetare companii de clasa A +.
Capital: Sugerati ca este responsabilitatea guvernului sa intervina?
Cezar Mereuta: De-a lungul ultimilor 12 ani, guvernele nu au avut strategii coerente de dezvoltare pe termen mediu si lung. Performanta sistemului de companii, in aceste conditii, a fost data de jocul liber al pietei, de un fel de laissez-faire. Romania nu a dispus de politici dedicate sectoarelor industriale, serviciilor etc., bazate pe o strategie globala, care sa fie si urmarita, in sensul aplicarii ei. Primele documente coerente de acest fel au fost Strategia de aderare la UE, din 2000 si Programul de preaderare, semnat in octombrie 2001, care stabilesc suficient de clar prioritatile de dezvoltare.
Capital: Este acest sistem de diagnoza aplicabil si companiilor, in mod individual?
Cezar Mereuta: Desigur. Noi nu ne-am propus sa furnizam un rating nominal al firmelor romanesti. Dar Guvernul Romaniei ar avea motive puternice sa dezvolte o asemenea componenta de monitorizare, incepand cu companiile foarte mari, cu peste 500 de salariati. Performanta sistemului national este puternic influentata de cele 1.000 de companii foarte mari, ele avand o pondere de 50% in numarul total de salariati, in valoarea adaugata si in platile restante si de 2/3 in investitii si exporturi, iar mare parte din IMM depinde de acest grup.
Capital: De ce si cum ar trebui sa se implice guvernul?
Cezar Mereuta: Pentru ca privatizarea este ea o conditie necesara pentru succesul economiei de piata, dar conditia suficienta este sa fie insotita de un management performant. Deci, pe langa un efort masiv de privatizare a companiilor foarte mari si supravegherea executarii contractelor de privatizare, guvernul ar trebui sa instaureze o disciplina bugetara stricta pentru ele, indiferent de forma de proprietate.
Capital: Bine, dar un regim foarte strict n-ar decima agentii economici?
Cezar Mereuta: Nu neaparat. Exista 54.000 de companii romanesti cu pierderi semnificative, de peste 15% din cifra de afaceri, din toate categoriile de marime si din toate sectoarele. Ele concentreaza peste 30% din salariati si 28% din volumul exporturilor. Unele insa sunt afectate de factori conjuncturali. Pentru a decela nucleul de perdanti cronici ai economiei romanesti, noi am considerat acele companii care timp de trei ani consecutiv au avut pierderi de peste 15%. Desi grupul lor este destul de numeros, circa 11.000 de firme, nu reprezinta decat 4% din numarul salariatilor si 3% din cifra totala de afaceri.
Capital: Asta inseamna ca asanarea economiei n-ar fi atat de dureroasa pe cat se crede?
Cezar Mereuta: Nu ar genera mari probleme sociale. De aceea noi credem ca grupul companiilor care manifesta lipsa de performanta nu conjunctural, ci pe termen mediu, ar trebui sa faca obiectul unei proceduri de lichidare judiciara, aplicata intr-un mod mai simplu si mai riguros.
Capital: Cum stam in raport cu tarile UE?
Cezar Mereuta: Ca structura a alocarii resurselor, patru dintre cele sase mari sectoare se incadreaza in limitele de variatie ale celor 15 tari comunitare: industria prelucratoare, constructiile, comertul si, partial, serviciile, unde avem o intarziere, dar dinamica este buna. In industria extractiva si energetica insa, avem cote duble si triple fata de tarile UE. Deci consumuri energetice mult prea mari, dar nu din cauza structurii industriei prelucratoare, cum cred unii, ci a eficientei scazute a acesteia. Structural, industria prelucratoare este compatibila cu economiile tarilor din UE.
Capital: Cum ne situam la dezvoltarea extensiva?r
Cezar Mereuta: Avem 14,4 firme active la mia de locuitori, sub limita de jos a UE. Mai grave sunt decalajele regionale: Capitala are 30, regiunea NE doar 10. Si mai grav, lipsa de performanta intensiva se suprapune unei slabe dezvoltari extensive, rezultand o axa a subdezvoltarii: regiunile NE, SV si V, contrapusa unei axe a dezvoltarii pe cealalta diagonala geografica: NV, Centru, Bucuresti. r
Capital: Este o solutie incurajarea crearii masive de noi firme?r
Cezar Mereuta: Noi credem ca in 2004 acest indicator trebuie sa se plaseze intre 18,1 si 21,8, deci sa ajungem la 410.000-490.000 de firme active, in functie de mixul politicilor de dezvoltare. De pilda, la un numar minim de 410.000 de firme va trebui sa imbunatatim mult performantele de tip intensiv, daca vrem sa ne inscriem pe curba unei cresteri durabile a PIB.tr
r
Cele mai performante r
sectoare (rating A +)r
r
• Informatica si activitati conexer
• Edituri, poligrafie, reproducerea inregistrarilorr
• Industria de masini si aparate electricer
• Industria de echipamente, aparate radio, TV si comunicatiir
• Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si ceasornicarier
• Servicii de consultanta juridica si de afacerir
• Activitati anexe si auxiliare de transport pentru transporturi aeriene si terestre, agentii de turism, manipulari si depozitari de materialer
• Extractia petrolului si a gazelor naturaler
• Gospodarirea resurselor de apar
• Industria confectiilorr
• Industria prelucrarii lemnuluir
• Industria celulozei, hartiei si cartonuluir
r
Cele mai neperformante sectoare (rating C -)r
r
• Industria alimentara si a bauturilor r
• Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibilului nuclearr
• Industria metalurgicar
• Industria de masini si echipamenter
• Transporturile pe apar
• Recuperarea deseurilorr
La acestea se adauga doua sectoare cu cote mari de piata (rating C):r
• Industria chimica si a fibrelor sinteticer
• Industria mijloacelor de transport rutierr