Zelenski cere judecarea tuturor „criminalilor de război” ruși, „inclusiv Putin”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat, miercuri, un apel ferm şi simbolic către comunitatea internaţională: toţi „criminalii de război ruşi” trebuie aduşi în faţa justiţiei, „inclusiv” preşedintele Vladimir Putin. Declaraţia liderului de la Kiev a venit după ce Consiliul Europei (CoE) şi-a anunţat angajamentul de a sprijini înfiinţarea primului tribunal special de acest fel sub auspiciile sale, conceput pentru a judeca „crima de agresiune” comisă de Rusia împotriva Ucrainei.
„Toţi criminalii de război trebuie să ştie că se va face dreptate, iar asta include Rusia”, a subliniat Volodimir Zelenski, marcând astfel un punct de cotitură după mai bine de doi ani de război şi suferinţă pe teritoriul ucrainean.
Consiliul Europei şi rolul său istoric
Consiliul Europei, organizaţia care reuneşte 46 de state şi care şi-a asumat de-a lungul deceniilor rolul de gardian al drepturilor omului pe continent, a anunţat că acest tribunal special reprezintă „o etapă decisivă” şi „o adevărată şansă” de a aduce dreptate după agresiunea Rusiei.
„Această semnare este o etapă decisivă către înfiinţarea unui Tribunal Spacial pentru crima de agresiune comisă în Ucraina”, a declarat preşedintele CoE, Alain Berset.
Rusia, membră a Consiliului Europei până la invazia pe scară largă din februarie 2022, a fost exclusă după declanşarea războiului şi refuzul de a respecta normele fundamentale ale dreptului internaţional şi ale Cartei ONU.
O jurisdicţie specială şi un precedent internaţional
Noul tribunal va avea misiunea de a-i judeca pe „cei care se fac vinovaţi de încălcări grave ale drepturilor omului” şi de „crima de agresiune” – definită drept „planificarea, pregătirea, lansarea sau executarea de către o persoană efectiv în măsură să controleze sau să conducă acţiunea politică sau militară a unui stat a unui act de agresiune care, prin natura, gravitatea şi amploarea sa, constituie o încălcare a Chartei ONU”.
Experţii internaţionali şi diplomaţii consultaţi după anunţ au subliniat că această iniţiativă reprezintă un pas crucial după eforturile de judecare a crimelor comise în fosta Iugoslavie şi după genocidul tutsi din Rwanda.
Limitele şi provocările jurisdicţiei internaţionale
Cu toate că aşteptările sunt mari şi simbolistica acestui tribunal este puternică, există şi limite clare: preşedintele Vladimir Putin, premierul Mihail Mişustin şi ministrul de Externe Serghei Lavrov beneficiază de imunitate internaţională pe durata mandatelor lor şi, conform normelor dreptului internaţional, „nu ar putea fi urmăriţi” de acest tribunal special atât timp cât se află în funcţie.
Viitorul tribunal special va funcţiona cu 15 judecători internaţionali, selectaţi şi numiţi de un Comitet de Conducere şi instalaţi iniţial pe mandate de la 3 la 9 ani, cu posibilitatea prelungirii. Aceasta este concepută drept o structură solidă şi independentă, menită să reziste presiunilor politice şi contextului dificil al conflictului ruso-ucrainean.
Registrul pagubelor şi nevoia de reparaţii
Separat de iniţiativa judiciară, Consiliul Europei a pus bazele unui „Registru al Pagubelor” cauzate de invazia Rusiei şi de conflictul armat prelungit.
„Acest registru a primit peste 34.000 de cereri de indemnizaţie până în prezent”, a precizat Alain Berset, subliniind importanţa unei reparaţii echitabile şi a unei documentări precise şi transparente a tuturor prejudiciilor suferite de Ucraina şi de cetăţenii săi.
Decizia Consiliului Europei şi apelul preşedintelui Zelenski dau un semnal puternic: comunitatea internaţională nu va tolera „crima de agresiune” şi va căuta căi concrete de a trage la răspundere liderii şi decidenţii responsabili.
