Teoretic, miercuri ar avea loc  cea de-a patra rundă de negocieri între Consiliul UE şi Parlamentul European cu privire la funcţia de procuror şef în noua direcţie europeană ce urmează să fie lansată în 2020, Parchetul European. Pentru această funcţie candidează şi fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi, care are şanse mari de câştig, însă este blocată de Guvernul României, care reprezintă în această perioadă Consiliul Uniunii Europene. Cu toate că au fost deja trei întâlniri, niciuna dintre părţi nu dă semne că ar vrea să facă un compromis, motiv pentru care decizia se amână de la o lună la alta.

Răsturnare de situaţie în cazul Kovesi

Recent, Comisia pentru Afaceri Juridice a Adunării parlamentare a Consiliului Europei se declară „alarmată” de învinuirile aduse lui Kovesi și a transmis mesajul că acuzațiile din dosarul fostei şefe DNA „ar putea fi motivate politic” pentru a o discredita în competiția pentru postul de procuror-șef european.

Consiliul a transmis, printr-o comunicat de presă, că într-o declarație adoptată în 8 aprilie, Comisia apreciază că acuzațiile de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă împotriva fostei șefe a DNA ar putea avea scopul de a o discredita în calitate de candidat pentru postul de procuror-șef european. Comisia amintește că fosta șefă a DNA s-a aflat sub control judiciar și i s-a interzis să părăsească țara sau să vorbească cu presă despre acest caz, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a revocat măsura în 3 aprilie.

Comisia pentru Afaceri Juridice a Adunării parlamentare a Consiliului Europei arată faptul că eforturile fostei șefe a DNA de combatere a corupției au fost „foarte apreciate” de societatea civilă, de UE și de Consiliul Europei, iar instituția pe care a condus-o a fost supusă atacurilor politice, care au dus în cele din urmă la demiterea sa din funcţie.

Mai mult, aceasta cere autorităților române „să examineze” rapid cazul Laurei Codruța Kovesi și să renunțe la orice acuzație care ar putea fi motivată politic, în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

Consiliul Uniunii Europene se împotriveşte numirii lui Kovesi

Astfel, Consiliul Uniunii Europene susţine clar numirea francezului Jean-Francois Bohnert în funcţia de procuror-şef european, care a dat semnale clare că negocierile ar putea fi transferate viitoarei legislaturi a Parlamentului European, de după alegerile din 26 mai 2019.

„Echipa de negociere a Consiliului UE regretă că nu pot fi făcute progrese suplimentare şi că nu a fost posibil să existe un schimb de opinii cu negociatorii Parlamentului UE asupra unei viziuni a instituţiilor privind viitorul Biroului Procurorului European (EPPO) şi a primului procuror-şef UE. Consiliul UE crede că EPPO are nevoie de un profesionist experimentat şi independent care să poată administra Biroul de la început. (…). Chiar dacă este recunoscută valoarea celor trei candidaţi de pe lista scurtă, echipa de negociere reiterează că, pentru această funcţie, candidatul preferat de Consiliu este domnul Bohnert. Echipa de negociere a ţinut la curent Consiliul (la nivelul Coreper) cu regularitate despre stadiul negocierilor pentru confirmarea în funcţie a acestui candidat”, precizează instituţia într-un comunicat oficial.

În urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kovesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot. Kovesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.

Te-ar putea interesa și: