Dar să vedem pentru ce și, mai ales, pentru cine? În primul rând, piața românească a avut un prim trimestru în care indicii au crescut semnificativ, plasând bursa românească în topul mondial al randamentelor bursiere. Cu creșteri de circa 20%, bursa românească a asigurat un randament deosebit, fapt ce a poziționat-o detașat în postura de „carte câștigătoare“ pentru investitori.
Evident, piața monetară, cu randamente scăzute și predictibil rămânând și în următoarea perioadă într-o zonă minimală, precum și piața imobiliară încremenită într-o cronică lipsă de lichiditate și într-un proces nefinalizat de stabilizare a prețurilor au subliniat și mai mult utilitatea găsită pe bursă de către cei care au avut inspirația de a-și plasa în acest sector sumele disponibile. Un alt actor care a găsit, în acest an, utilitate în prezența pe piața bursieră a fost Guvernul României.
Acesta a reușit, după un eșec usturător înregistrat anul trecut în privința vânzării acțiunilor OMV Petrom, să vândă un procentaj de 15% din acțiunile pe care le deținea la Transelectrica. Tranzacția Transelectrica a desființat un tabu al strategiei de vânzare a statului român. Pentru prima dată, s-a acceptat ideea că pentru a obține lichidități într-o perioadă economică dificilă este nevoie să oferi discount la prețul de vânzare.
De unde și succesul ofertei! Pentru prima dată în istoria pieței bursiere românești, Guvernul pare decis să construiască un program semnificativ de vânzare de active prin piața bursieră. Există angajamente ferme în acest sens (vezi înțelegerile cu FMI), dar mai ales, pentru prima dată, se respectă termene și există o flexibilitate a modului în care este abordat acest proces, generată de dorința de a reuși. Vânzarea acțiunilor Transelectrica s-a bucurat de un succes remarcabil în rândul micilor investitori, iar numele care urmează  să se tranzacționeze pe bursă în acest an – Transgaz, Romgaz și Hidroelectrica -, cu siguranță, vor genera un interes crescut.
Mai mult decât probabil, din ce în ce mai mulți vor descoperi bursa datorită acestor operațiuni de vânzare. Sistemul politic a redescoperit și el că piața de capital poate fi folositoare. Într-o manieră intempestivă, am fost informați că vor exista noi echipe de conducere ale instituțiilor, care reglementează piața bursieră și cea de asigurări.
Spun, din păcate, informați, și nu consultați. Modul în care se numesc persoane care asigură conducerea instituțiilor centrale din cadrul acestor piețe este greu explicabil și cel puțin neproductiv.
Modul politic de distribuire a unor funcții importante, folositor funcționarilor sistemului politic românesc, elimină posibilitatea stabilirii unor punți de încredere, extrem de utile, între comunitatea financiară și organele de reglementare ale acesteia. Pentru funcționarea pieței, ar fi util ca alegerea acestor persoane să rezulte și în urma unei consultări, informale, cu comunitatea de afaceri, în urma căreia să dobândească o recunoaștere care să le ofere autoritate în activitatea pe care o vor desfășura.
Faptul că bursa devine utilă este un fapt constructiv. Este un semn că transformările impuse determină efecte pozitive. Este un semn al unei stări de normalitate economică, spre care ne îndreptăm, din păcate, atât de anevoios.
Alin Brendea, director operaţiuni, Prime Transaction.