Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut miercuri, 10 martie 2021, o discuție telefonică cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Cei doi demnitari au discutat despre pregătirea Summitului NATO din acest an, în contextul procesului de reflecţie privind viitorul NATO (NATO 2030).

Cei doi au accentuat importanţa avansării, în perioada următoare, a discuţiilor la nivel aliat în ceea ce priveşte consolidarea rolului şi profilului Alianţei, susţinând viziunea comună pentru o Alianţă mai puternică şi mai eficientă la orizontul anului 2030.

Anunțul făcut de Iohannis după discuții

În acest sens, Iohannis a evidenţiat că Summitul NATO din 2021, primul la care va participa noul Preşedinte al SUA, Joseph R. Biden, reprezintă un reper extrem de important în conturarea procesului de adaptare al NATO şi pentru consolidarea securităţii aliaţilor şi a evidenţiat că, pentru ţara noastră, reconfirmarea unităţii aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice reprezintă teme centrale în acest context, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

De asemenea, Preşedintele României a subliniat necesitatea adoptării, cu prilejul Summitului din acest an, a unor decizii care să permită continuarea coerentă şi unitară a consolidării posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul Estic, să sporească rezilienţa aliată şi să asigure progresul tehnologic al NATO. Totodată, Preşedintele României a evidenţiat atenţia care trebuie acordată, în perspectiva Summitului din acest an, identificării corecte a riscurilor şi provocărilor, conturării perspectivei globale a Alianţei, revitalizării parteneriatelor, în special a celui cu Uniunea Europeană, precum şi continuării politicii “uşilor deschise” a NATO.

România sprijină pe deplin NATO

Iohannis a mai indicat că România sprijină pe deplin procesul de reflecţie strategică NATO 2030, la care va contribui în mod activ, şi a apreciat rolul coordonator al Secretarului General al NATO în gestionarea procesului, precum şi eforturile acestuia de coordonare şi de implicare a aliaţilor în proces. De asemenea, a subliniat că, pentru România, este important ca demersul să asigure consolidarea rolului NATO ca platformă de consultare, coordonare şi acţiune comună transatlantică, bazată pe unitatea, coeziunea şi solidaritatea membrilor săi. Preşedintele României a salutat propunerea Secretarului General al NATO de adaptare şi actualizare a Conceptului Strategic al NATO, pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030 şi a evidenţiat că România a fost printre primii aliaţi care au susţinut ferm această abordare, încă de la finalul anului 2019.

Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa eforturilor pe linia creşterii rezilienţei, atât la nivelul Alianţei în ansamblul său, cât şi la nivelul statelor membre, şi a subliniat hotărârea României de a se implica activ în susţinerea acestor demersuri, menţionând, în acest sens, iniţiativa de constituire şi găzduire a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC).

Ce a transmis Jens Stoltenberg

La rândul său, Secretarul General al NATO a adresat mulţumiri şi aprecieri pentru rolul României în cadrul NATO şi a apreciat că România este un aliat responsabil şi valoros, cu participări şi contribuţii substanţiale în planul dezbaterilor conceptuale, al proiectelor şi iniţiativelor aliate, precum şi în teatrele de operaţii ale NATO. Secretarul General al NATO a împărtăşit viziunea Preşedintelui României cu privire la importanţa unui profil solid al Alianţei, prin consolidarea posturii de descurajare şi apărare, întărirea reţelei de parteneriate şi asigurarea răspunsului aliat adecvat la provocările curente din mediul de securitate.

Totodată, a adresat mulţumiri pentru deschiderea ţării noastre de a se implica activ în procesul de reflecţie strategică şi a reiterat interesul ca acesta să conducă la un profil consolidat al Alianţei pentru următorul deceniu, inclusiv prin actualizarea Conceptului Strategic. Secretarul General al NATO a subliniat relevanţa, poziţie împărtăşită şi de Preşedintele României, a continuării eforturilor aliate pentru asigurarea suportării echitabile a costurilor militare aliate (burden sharing), cu efect pozitiv asupra întăririi posturii aliate pe Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră. De asemenea, a fost de acord cu poziţia Preşedintelui Klaus Iohannis privind necesitatea consolidării parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte problematica rezilienţei, subiect tot mai important pe agenda aliată, Secretarul General al NATO a apreciat iniţiativa României privind crearea unui Centru dedicat problematicii rezilienţei.