Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind trecerea în rezervă a generalului – cu patru stele Nicolae Ciucă din Ministerul Apărării Naţionale. Premierul desemnat Ludovic Orban a anunţat, pe 24 octombrie, componenţa noului Cabinet, generalul Nicolae-Ionel Ciucă fiind propus ministru al Apărării Naţionale. Ciucă a deţinut funcţia de şef al Statului Major al Apărării.

”Astăzi am luat decizia de a trece în rezervă. (…) Nu a fost o decizie uşoară. A fost poate cea mai grea decizie a unei cariere începută acum 38 ani. Atunci eram un copil mândru de alegerea făcută, animat de un crez şi de valori învăţate acasă în care credeam dincolo de orice greutăţi şi sacrificii pe care le presupunea cariera militară. La fel cred şi astăzi! (…) Am luat decizia de a trece în rezervă si am acceptat o nouă provocare cântărind consecinţele şi implicaţiile atât la nivel instituţional, cât şi personal. Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcţie politică, nu mi-am dorit şi nu am avut astfel de ambiţii. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experienţă politică, însă consider că am suficientă experienţă legată de funcţionarea sistemului militar, de nevoile şi provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de şef al Statului Major al Apărării şi consider că această experienţă mă va ajuta să pot să susţin îndeplinirea obiectivelor ministerului”, scrie Ciucă într-o postare pe Facebook.

El admite că în cei cinci ani la conducerea Statului Major al Apărării a realizat parte din obiectivele propuse dar, din păcate, sunt şi câteva neîmpliniri, în acest mandat, de la dotarea cu tehnică şi echipamente militare, până la calitatea vieţii militarilor, dar se declară convins că acestea se vor materializa în proiectele de management ale noii echipe de conducere a SMAp.

”Ştiu de ce au nevoie militarii Armatei României. Pentru că am fost în cele mai dificile misiuni şi am simţit cât de important este ca militarii să primească tot ce au nevoie. Am perceput asta în deşertul Kandahar sau în momente de cumpănă cum a fost Bătălia de la Nassiriyah, din Irak. Revenind la decizia pe care am luat-o, este o decizie pe care până de curând o credem de neimaginat şi pe care am negat-o cu toată convingerea ori de câte ori am fost provocat în această direcţie, dar care, în contextual actual o consider a fi angajantă într-un proiect care asigură continuitatea şi coerenţa demersurilor de consolidare a profilului României în NATO şi UE”, relatează Nicolae Ciucă..
El afirmă că. în calitate de specialist în domeniul militar, alege sa facă parte dintr-un proiect nou.

”Ca militar a trebuit de multe ori să respect privaţiunile impuse prin jurământ şi să nu reacţionez în faţa unor decizii care ne-au afectat. Acest sentiment nu a fost deloc confortabil fiindcă permanent simţeam privirea camarazilor mei care îşi puneau toate speranţele în mine, fie că vorbim de dotare, de modernizare, de transformare şi, de ce nu, de salarizarea personalului militar şi civil sau pensiile militarilor. Şi ei supuşi aceloraşi privaţiuni. (…) De mâine voi putea să mă lupt, cu aceeaşi determinare pentru interesele Armatei şi ale României, dintr-o altă postură şi voi putea astfel, să le răspund şi celor cărora, din poziţia militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct”,afirmă fostul şef al Statului Major al Apărării.

El subliniază că a acceptat să facă parte din Guvern ”în calitate de specialist pe domeniu, conştient fiind că este o perioadă foarte importantă pentru România, într-un context de securitate provocator în care domeniul de securitate şi apărare trebuie să îşi menţină coerenţa şi continuitatea”.

”Mă despart cu greu de uniforma militară, dar nu înainte de a afirma si sublinia, încă odată, că nu există onoare mai mare pentru un militar decât aceea de a fi comandantul Armatei – şeful Statului Major al Apărării. Nu există demnitate mai mare pentru un om decât să îşi servească Ţara sub drapel”, precizeaxză Nicolae Ciucă.

 

Premierul desemnat, Ludovic Orban, anunţă că a semnat acorduri şi înţelegeri cu grupul minorităţilor naţionale, cu PMP, USR, UDMR şi ALDE, având sprijinul pentru învestirea Guvernului. „Numeric, astăzi am depăşit cifra de 233 de parlamentari care susţin învestirea Guvernului. Sigur, negocierile continuă, pentru că vrem să ne luăm o marjă pentru situaţiile în care apar absenţe neaşteptate”, spune el. După semnarea acordului, Dan Barna a afirmat că aşteaptă să vadă care va fi şi prestaţia în comisiile parlamentare a miniştrilor propuşi.

„Susţinem explicit, fără niciun echivoc, ideea că trebuie să scăpăm cât mai repede de guvernarea Dăncilă şi sper ca de lunea viitoare să avem un nou guvern, legitim şi validat de către Parlament”, a spus Barna. La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni seară, după semnarea acordului cu PNL, că acesta reprezintă o bază pentru a dat votul pentru învestirea Guvernului.

„Toţi parlamentarii ALDE vor fi mobilizaţi de la unu pân’ la ultimul”, a spus el. Şi liderul PMP, Eugen Tomac, a anunţat că toţi cei 18 parlamentari ai formaţiunii vor fi prezenţi în ziua votului şi vor vota pentru învestirea Guvernului Orban. ”Am ajuns la concluzia că Guvernul trebuie susţinut”, a declarat Tomac, care a precizat şi condiţiile puse de PMP. Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a anunţat, după şedinţa Birourilor Permanente Reunite, că s-a decis calendarul învestirii Guvernului Orban: marţi şi miercuri, de la ora 9.00, vor avea loc audierile miniştrilor, iar luni, în 4 noiembrie, va avea loc votul în plenul Parlamentului.


Te-ar putea interesa și: