Deciziile luate de conducerea şi acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC) şi răspunsurile statului român prin instituţiile reprezentative (CNVM, Ministerul de Finanţe, ANAF) par a aparţine unui joc de negociere dintre două grupări aflate în dispută. De fapt, chiar aşa şi sunt, cu diferenţa că din partea statului român declaraţiile s-au inflamat ceva mai mult.
Evenimentele sunt deja cunoscute. Rompetrol Rafinare avea de răscumpărat o emisiune de obligaţiuni în valoare de 571 milioane euro, deţinută în totalitate de către statul român. După ce a răscumpărat doar o parte (54 milioane euro) acţionarii majoritari ai Rompetrol au decis să dea statului acţiuni în loc de restul de bani. Partea română, care nu a fost de acord, dar nici nu a fost întrebată înainte, urmează să conteste în instanţă decizia acţionarilor rafinăriei.
Până aici, lucrurile sunt destul de simple, pentru cineva neimplicat în conflict. Decizia justă va fi stabilită de un tribunal, care va putea spune care dintre cele două părţi are dreptate. Diferendele, a căror miză este reprezentată de o jumătate de miliard de euro, ţin de interpretarea legilor de fundamentare a emisiunii de obligaţiuni din 2003. Cine interpretează corect vom afla.
Acord până la sfârşitul anului
Sau nu. Dacă mişcările din ultimul timp sunt parte a unei negocieri extinse, nu se va mai ajunge la un eventual proces. Cea mai recentă declaraţie în acest sens a apărut pe Bloomberg, unde Kairgeldy Kabyldin, CFO la KazMunaiGaz National, acţionarul majoritar indirect (prin Rompetrol Group) al fostei rafinării Petromidia. Acesta a declarat că societatea pe care o reprezintă, KazMunaiGaz, intenţionează să ajungă la un acord cu statul român pe marginea datoriei de 516 milioane euro.
Cu alte cuvinte, pe lângă procesele dintre ANAF şi Rompetrol, dintre Rompetrol şi Ministerul Finanţelor, dintre Rompetrol şi CNVM şi care or mai fi, se vor purta şi discuţii pe subiectul răscumpărării pachetului de 44,6% deţinut de stat (bineînţeles, în cazul în care decizia AGA va fi aprobată de instituţiile abilitate şi va deveni definitivă).
Între timp, ar trebui să mai aibă loc şi o majorare suplimentară de capital social, care poate permite acţionarului majoritar să îşi crească participaţia. Dacă kazahii vor participa integral la majorare, pachetul deţinut de stat s-ar reduce la 30-33%. Evident, valoarea nominală ar rămâne aceeaşi, numărul de acţiuni deţinut fiind acelaşi.
Investiţii proiectate de 20 miliarde dolari
O întrebare la care majoritarii Rompetrol nu au răspuns niciodată detaliat este de ce nu au răscumpărat integral emisiunea, mai ales că Dinu Patriciu susţine că datoria a fost luată în calcul la vânzarea companiei. Declaraţia conform căreia de vină este criza economică nu a făcut decât să dea naştere unor comentarii nepotrivite, cum ar fi „ţeapa“ pe care vor „să o dea statului român“.
KazMunaiGaz are însă de finanţat un proiect de investiţii de 20 de miliarde de dolari în perioada 2010 – 2014. Numai pentru dezvoltarea proiectului de la Kashagan, unde a fost decoperit cel mai mare zăcământ de petrol din ultimii 40 de ani, kazahii au nevoie de până la 2,5 miliarde de dolari anual. Iniţial se vorbea de o finanţare de pe piaţa de capital, prin listarea KazMunaiGaz National (în prezent, pe bursă există doar KazMunaiGas Exploration Production), o ofertă publică iniţială în valoare de 20 de miliarde de dolari. Cum însă situaţia nu este tocmai potrivită pentru o listare de asemenea anvergură, kazahii s-ar putea împrumuta cu 14 miliarde de dolari de pe pieţele financiare.
Şi cum probabil suma necesară pentru stingerea litigiului depinde de una dintre finanţări, nu mai este de neînţeles de ce s-a trecut la transformarea în acţiuni a datoriei.
„Teoretic, ei doresc să majoreze capitalul social pentru a-şi creşte cota deţinută, mizând pe faptul că statul român nu va participa“, a declarat Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, la B1TV. Blejnar a mai spus că statul român va urma căile legale de atacare în instanţă a deciziilor Rompetrol. Procesul s-ar întinde pe parcursul mai multor ani, fără garanţia că va fi şi câştigat.
Mai degrabă, vom vedea cât de reală este capacitatea statului român de a negocia, deoarece suma plătită pentru restul de obligaţiuni va depinde strict de această negociere.
Teoretic, ei doresc să majoreze capitalul social pentru a-şi creşte cota deţinută, mizând pe faptul că statul român nu va participa.
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF
516 mil. de euro mai are de recuperat statul român de la Rompetrol Rafinare pentru emisiunea de obligaţiuni din 2003