După cum era de aşteptat, miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat, vineri, împrumutul în valoare de până la l00 de miliarde de euro pentru salvarea băncilor spaniole cu probleme. Cu o zi înainte, guvernul conservator al lui Mariano Rajoy votase noi măsuri de austeritate în valoare de 65 de miliarde de euro (circa 6,5% din PIB) până în 2015. Prin urmare, prin anul suplimentar pe care Madridul îl are la dispoziţie pentru a-şi reduce deficitul sub pragul de 3% şi cu băncile asigurate graţie banilor din zona euro, teoretic dobânda de împrumut ar trebui să scadă. Din păcate s-a întâmplat contrariul. Vineri, dobânda la obligaţiunile spaniole pe zece ani fluctua la peste 7%.
Este, aşadar, clar că investitorii nu cred că guvernul spaniol va reuşi să reducă deficitul şi în acelaşi timp să iasă din recesiune. Măsurile suplimentare de austeritate se aşteaptă să amplifice recesiunea, în timp ce datoria publică va creşte cu 10% din cauza banilor ce vor fi daţi băncilor. În acelaşi timp, şomajul în Spania este de 24%, iar manifestaţiile ample de vineri seară împotriva măsurilor de austeritate arată că guvernul Rajoy merge spre o ciocnire frontală cu sindicatele.
Motivele de mai sus ar fi suficiente pentru a justifica lipsa de încredere a investitorilor faţă de Spania. Există însă încă două motive serioase. Primul este de natură politică şi are legătură cu incapacitatea Zonei Euro de a aplica eficient şi în timp util deciziile pe care le ia, cum ar fi de exemplu decizia de a deconecta împrumuturile către bănci de datoria statelor-membre, decizie care a fost în esenţă răsturnată de către Berlin.
Joi, Parlamentul german a aprobat cu o mare majoritate împrumutul către băncile spaniole, însă în acelaşi timp Berlinul a răsturnat în esenţă decizia liderilor din zona euro de a finanţa în mod direct băncile cu probleme fără împovărarea statului în care acestea îşi au sediul. Pachetul pentru Spania a fost aprobat cu 473 de voturi pentru, 97 împotrivă şi 13 abţineri, însă lucrurile nu sunt roz nici pentru cancelarul Merkel şi cu atât mai puţin pentru Zona Euro. Faptul că 29 de parlamentari din coaliţia de guvernământ au votat împotriva ajutorului pentru Spania o îngrijorează fără îndoială pe Merkel, ca şi faptul că grupul deputaţilor "insurgenţi" pare a câştiga forţă.
Parlamentari, precum liberalul Frank Schäffler care declară că "băncile spaniole sunt o gaură neagră ce va înghiţi banii contribuabililor", este aproape sigur că nu vor vota un alt pachet de salvare, limitând libertatea de mişcare a lui Merkel. Pentru a-şi convinge deputaţii să aprobe împrumutul către Spania, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble, a declarat în mod direct că răspunderea pentru banii care vor fi daţi în cele din urmă băncilor spaniole va greva şi acum şi pe viitor statul spaniol. Ba chiar purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar SPD, de opoziţie, Franz Walter Steinmeier a avertizat că partidul lui nu va accepta niciodată o recapitalizare directă a băncilor de la mecanismul european de sprijin ESM. În acest mod este anulată încercarea de a se separa problema băncilor slabe de problema statelor slabe prin finanţarea directă de la ESM.
Al doilea motiv este de natură economică şi are legătură cu dimensiunea limitată pe care o au mecanismele de salvare economică din Zona Euro, fapt care îndeamnă şi mai mult pieţele să parieze împotriva lor. Aşadar, în loc să urmeze recomandările FMI de a se crea imediat o uniune bancară şi ca Banca Centrală Europeană să aibă rolul de creditor de ultimă instanţă, intervenind în mod dinamic pe pieţele de obligaţiuni, zona euro obstrucţionează şi subminează deciziile pe care le-a luat. Este firesc, aşadar, ca şi costul de împrumut pentru Spania să crească. Întrebarea este cât va mai rezista Madridul să se împrumute cu o dobândă de 7%. Şi în special ce va face zona euro când Madridul va fi exclus de pe pieţe şi va solicita să fie salvat.
"Viabilitatea monedei euro nu mai este un lucru sigur", avertizează FMI
FMI a tras semnalul de alarmă, cerând Zonei Euro să treacă la acţiuni hotărâte prin crearea unei uniuni bancare. "Criza din Zona Euro a ajuns la un nou nivel critic", se subliniază în ultimul raport al instituţiei financiare cu privire la Zona Euro, "fapt care ridică deja semne de întrebare cu privire la viabilitatea monedei comune".
Parcursul spre uniunea bancară, potrivit FMI, va trebui să cuprindă un sistem paneuropean de garantare a depunerilor, un sistem paneuropean pentru dizolvarea unor bănci importante din punct de vedere sistemic, dar şi o autoritate de supraveghere cu privire la întregul sector financiar. În paralel, FMI a adresat un apel cu privire la consolidarea rolului BCE în eforturile de contracarare a crizei, prin mai multe reduceri de dobânzi, prin cumpărarea de obligaţiuni şi prin acrodarea în continuare de lichiditate. O eventuală înrăutăţire a crizei ar putea avea consecinţe importante pentru ţările europene vecine, precum şi pentru restul lumii" se precizează în acest sens.
Anterior, tot săptămâna trecută, FMI indicase tulburările continue din Zona Euro drept unul din cel două motive de bază, alături de încetinirea marilor economii în curs de dezvoltare, pentru revizuirea în scădere a estimărilor sale cu privire la dezvoltarea mondială de anul acesta şi anul viitor. În raportul respectiv, FMI a caracterizat deciziile luate la summitul din iunie drept "paşi în direcţia corectă", subliniind că aplicarea lor rapidă ar trebui să reprezinte o "prioritate". Organismul european apreciază că PIB-ul zonei euro va scădea cu 0,3% anul acesta.
Italia: Sicilia, "problema spinoasă" a premierului Monti
Problemele economice ale Siciliei au provocat "îngrijorarea serioasă" a lui Mario Monti. Printr-o intervenţie extrem de neobişnuită, care subliniază gravitatea situaţiei, premierul italian a avertizat săptămâna trecută că este posibil ca insula să dea faliment. Într-o scrisoare adresată guvernatorului local, Raffaele Lombardo, Monti i-a cerut confirmarea că-şi acesta va da demisia la sfârşitul lunii. Şi a subliniat că pentru a întinde o mână de ajutor, Roma va trebui să preia controlul imediat asupra guvernului regional.
După un deceniu de înrăutăţire continuă a finanţelor sale, Sicilia – responsabilă de 5,5% din PIB-ul italian şi cu un şomaj de 19,5%, de circa două ori mai mare decât media pe ţară – prezintă o datorie de 5,3 miliarde de dolari. Ea continuă cu toate acestea să înregistreze un record de cheltuieli, de ineficienţă şi de "umflare" a serviciilor sale publice, o metodă iubită de politicienii locali care cumpără astfel voturi. Anul trecut au fost angajaţi mii de noi funcţionari regionali, sporind numărul lor cu peste 30%, la 17.218, 11% dintre aceştia (1.905 de persoane) fiind numiţi în posturi administrative, procent dublu faţă de celelalte regiuni ale ţării.
Monti urmează să se întâlnească cu Lombardo marţi. "Problema temporară de lichiditate" cu care se confruntă insula pare a se rezolva cu un sprijin în valoare de 400 de milioane de euro din partea guvernului italian. Analiştii subliniază că "evoluţiile din Sicilia sunt foarte serioase, fiind exact şocul negativ pe care nu-l dorim în acest moment". Oamenii de afaceri din insulă sunt îngrijoraţi cu privire la solvabilitatea insulei. Cu toate acestea agenţia Fitch linişteşte că Sicilia nu reprezintă o ameninţare importantă pentru economia italiană, iar riscul nu va fi direct dacă nu-şi va respecta obligaţiile…
