La începutul săptămânii părea că s-a spart bula de creşteri „nebuneşti” pentru Oltchim, când acţiunile au scăzut cu maximul permis şi au rămas fără cumpărători.
Astăzi, însă, tranzacţiile au debutat cu creşteri puternice pentru a treia şedinţă consecutiv. După prima jumătate de oră, cotaţia deja urcase cu 15%, până la 1,5190 lei. În acel moment, în piaţă au fost lansate două ordine-record pe Oltchim, unul de 25 de milioane de titluri şi altul de 48 milioane, la o cotaţie de circa 1,45 lei, ceea ce înseamnă peste 100 milioane lei cumulat.
După câteva secunde însă acestea au fost retrase. Ordinele erau echivalente cu peste 21% din capitalul social, ceea ce oricum depăşeşte cu mult disponibilul la tranzacţionare (free-float-ul).
Ce părere au brokerii de această mişcare? Aceştia spun că în general asemenea mişcări se fac cu două scopuri diametral opuse. Fie în cazul în care cineva a achiziţionat pachete de acţiuni pe care vrea ulterior să le descarce, iar prin acest tertip încearcă să transmită pieţei că în continuare există interes ridicat la cumpărare şi să antreneze şi alţi cumpărători cărora să le vândă. Fie atunci când un investitor intituţional de calibru vrea cu adevărat să acumuleze pachete importante dintr-un emitent şi transmite semnalul vânzătorilor că aceştia ar avea o contraparte consistentă.
Interesant este că pentru a lansa un ordin de asemenea amploare brokerul nu trebuie să aibă în cont banii necesari, dar este obligat să vină cu banii pentru decontare în cazul în care tranzacţia chiar se execută.
Potrivit brokerilor, dacă vreunul dintre acţionari chiar voia să plesnească în piaţă cu un ordin de vânzare, brokerul care lansase fără acoperire ordinul de cumpărare putea chiar să falimenteze societatea de brokeraj respectivă, pentru că e greu de crezut că avea atâţia bani pentru decontare.
Pe de altă parte, brokerii spun că dacă ar fi fost vorba de un ordin serios de acumulare acesta ar fi fost lăsat în piaţă. Întrucât ordinele au dispărut rapid din sistem, brokerii spun că e vorba mai degrabă de o „făcătură” şi ar putea fi semnalul pentru o descărcare de acţiuni.
Pe parcursul şedinţei creşterile s-au temperat treptat, în linie cu lichiditatea, astfel că acţiunile au trecut pe scădere, cu 5%, cu o oră înainte de închidere. Până la final cotaţia a revenit în teritoriul pozitiv şi a reuşit să închidă în extremis pe plus, în creştere cu 0,7%, la 1,3310 lei.
La această cotaţie, capitalizarea Oltchim este de 326,2 milioane lei. Faţă de momentul exitului SIF Oltenia (SIF5) din Oltchim, la cotaţia de 0,45 lei, acţiunile societăţii au crescut de trei ori. Unii analişti, cum sunt cei de la BCR, spun că ar merge mai degrabă pe semnalul dat de SIF5, o societate cu vastă experienţă în cadrul acţionariatului Oltchim şi care se bucură de reputaţia de a fi încheiat multe deal-uri de succes.
 Pentru acţiunile Oltchim s-au „bătut” în piaţă în ultima vreme polonezii de la PCC, prin intermediul diviziei lor germane (PCC Duisburg), şi încă un fond de private equity din Cipru – Nachbar Services. Cei de la PCC au ajuns după ultimele raportări la o participaţie de 16,58%, în vreme ce deţinerea Nachbar Services depăşeşte cu puţin 14%. Acţionarul majoritar al Oltchim este statul român, care prin intermediul Ministerului Economiei deţine 54,8%.