Suedia şi Finlanda ar putea adera la NATO din 2023, a anunțat duminică secretarul general al NATO, dar acesta a reamintit totuşi că decizia depinde de parlamentele turc şi ungar.

Jens Stoltenberg prevede ca Suedia și Finlanda să adere la NATO în 2023, dar spune că nu poate garanta acest lucru

„Mă aştept (ca adeziunea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînțeles, despre decizii suverane ale Parlamentului turc şi Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul”, a declarat Jens Stoltenberg într-un interviu pentru AFP, potrivit Agerpres.

În prezent, Ungaria şi mai ales Turcia blochează din luna mai aderarea celor două ţări nordice la NATO.

„Am avut negocieri, şi ele au fost destul de exigente, în luna iulie a anului trecut, atunci când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit asupra unui memorandum comun în care ele descriu cum pot să-şi intensifice colaborarea, atât în ceea ce privește exporturile de arme, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului”, a mai spus șeful NATO.

„Finlanda şi Suedia au respectat acest acord şi s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste chestiuni. În consecință, a venit momentul pentru finalizarea procesului de aderare şi ratificarea protocolului de aderare”, a mai transmis acesta.

Secretarul general al NATO a vorbit despre rapiditatea procesului de aderare a celor două ţări.

„Bineînţeles, mi-a plăcea să fie finalizat cât mai rapid posibil. Dar, în acelaşi timp, este un proces rapid în comparaţie cu toate procesele de aderare la NATO”, a spus Stoltenberg.

„Sunt convins că acest lucru se va întâmpla, dar mă voi abţine să speculez asupra momentului exact”, a conchis el.

Premierul Suediei spune că nu poate și nu vrea să atingă toate exigențele Turciei

Reacția lui Stoltenberg vine după ce prim-ministrul suedez a transmis duminică faptul că ţara sa nu poate şi nici nu vrea să atingă unele exigenţe pe care le are Turcia pentru a-i permite să adere la NATO. În decembrie, Curtea supremă din Suedia a refuzat să-l extrădeze pe jurnalistul Bülent Kenes, după cum solicita preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Ankara „susţine de asemenea că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm”, a subliniat Ulf Kristersson în cadrul unei conferinţe pe teme de securitate şi apărare.