Din astfel de tragedii avem și de învăţat, pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Ancheta, în desfășurare la acest moment la Londra, va releva pas cu pas modul în care s-a produs și propagat un astfel de incendiu și mai ales din vina cui. Se știe deja fără urmă de îndoială că izolaţia și panourile decorative folosite la placarea clădirii au fost cele care s-au comportat precum un combustibil, arzând mocnit, și că au fost foarte dificil de stins.

Clădirea (care aparţinea statului și adăpostea locuinţe sociale) avea 24 de etaje și a fost construită în anii ʹ70, dar a suferit un proces de anvelopare și refacere a faţadei care s-a încheiat la începutul acestui an. La placare s-au folosit panouri tip sandviș – două folii de aluminiu cu polistiren la mijloc, pentru înfrumuseţarea clădirii cu aspect industrial – și izolaţie, pentru creșterea eficienţei energetice. Niciunul dintre materiale nu era însă ignifug. Mai mult, se pare că panourile sandviș, rezistente la ploaie (Celotex RS5000, utilizate pentru faţadă), nu ar fi trebuit folosite la clădiri de peste 18 metri înălţime. În momentul de față, materialul compozit a fost retras de pe piaţă de către producător, conform acestui articol.

Se pare că în noaptea respectivă, un frigider s-a supraîncins și a declanșat incendiul care a cuprins cu prioritate faţada. De altfel, studiile de specialitate arată că majoritatea incendiilor se propagă cu precădere la exterior. Pompierii ajunși la faţa locului nu numai că au avut de-a face cu un incendiu care se propaga cu repeziciune – unii martori spuneau că au avut impresia că pereţii s-au aprins ca o foaie de hârtie –, ci și cu faptul că panourile aprinse respingeau apa – datorită foliei de aluminiu exterioare, făcând și mai dificilă intervenţia lor. Fumul toxic și gros care a rezultat din arderea umpluturii de poliester a contribuit la confuzie și a sporit numărul victimelor.

 

Mai mulți arhitecţi londonezi au subliniat deja (în acest articol din Dezeen) că politica de reducere a costurilor cu orice preț pe care instituţiile statului – și nu numai – o aplică a dus la acest dezastru. Aceștia au arătat că indicaţiile arhitectului de a folosi panouri tip sandviș cu folie de zinc, nu de aluminiu, ignifuge, dar mai scumpe, au fost ignorate și că s-a ales o variantă mai ieftină, dar fatală.

Anveloparea – un risc tratat distinct în diferite ţări din Europa

Ca urmare a acestui incendiu, autorităţile din Marea Britanie au început o serie de verificări pentru a afla câte clădiri înalte au fost deja ”îmbrăcate” în acest tip de panouri și de izolaţie, descoperind cu stupoare că sunt peste 600. Între timp, o parte dintre clădirile cele mai expuse la risc au fost evacuate, spre indignarea locuitorilor care s-au văzut strămutaţi din casele lor.

În România, este cunoscută anveloparea blocurilor cu poliester. Din fericire, materialul compozit care a ars la Grenfell nu este folosit la noi în ţară. De asemenea, conform acestui articol al TVR, poliesterul folosit la noi este ignifug. O precizare în plus din cadrul articolului este liniștitoare: anul trecut, experţii Inspectoratului de Stat în Construcţii au făcut 1200 de verificări în cazul blocurilor anvelopate și doar în 6 cazuri au găsit nereguli.

La nivel european, anveloparea este văzută diferit în funcţie de ţară. În Spania se anvelopează, dar este interzisă folosirea de poliester pentru clădiri mai înalte de 18 m. Germania a declarat că testele făcute nu au dovedit o creștere semnificativă a eficienţei energetice, deci anveloparea nu este încurajată, iar în Norvegia este chiar interzisă. Ceea ce ne face să ne întrebăm: ce știu norvegienii și noi ignorăm? Oare folosirea pe scară largă a BCA-ului are vreo legătură cu faptul că aceștia nu simt nevoia să își izoleze suplimentar clădirile?

Materialul de construcţii care nu are nevoie de izolaţie și nu arde

 

Structura poroasă a BCA-ului face din acest material un foarte bun izolator, ceea ce înseamnă că are un randament termic mai mare decât alte materiale de zidărie clasice sau decât betonul armat.

Asociaţia producătorilor europeni de BCA spune în acest articol că betonul aerat autoclavizat are o eficienţă energetică de 10 ori mai mare decât betonul armat și de 2-3 ori mai mare decât cărămizile de lut. Și aceasta fără să fie nevoie de izolaţie la exterior, respectând standardele de eficienţă energetică în vigoare în Europa.

Citeste tot articolul aici

Te-ar putea interesa și: