Ne aflăm aici între zidurile pline de amintiri ale Sfintei Mănăstiri Hurezi, aici, unde Constantin Brâncoveanu este prezent în tot ce ne înconjoară. (…) Arhitecții spun că aici, la Hurezi, suntem în incinta cele mai strălucite ctitorii ale domnitorului martir. (…) Pentru că aici găsim, alături de simbolul mormântului gol, pridvorul românesc, 'pridvorul lui bunicu' i-aș spune eu, înălțat la scară înaltă, boierească, domnească, dar este la fel ca pridvorul bunicului meu din Șirineasa. Acolo făcea mierea la centrifugă. Acest stil brâncovenesc a fost ulterior întrebuințat în arhitectură în întreaga țară. Aici mai găsim și alte lucruri de identitate pe care ar trebui să le cultivăm, cum ar fi de exemplu mâncarea românească. Nordul Olteniei are monumente de cel puțin aceeași valoare ca și nordul Moldovei, dar o vreme îndelungată au fost mai puțin mediatizate", a spus Isărescu.

Guvernatorul a menționat că BNR a fost alături de Arhiepiscopia Râmnicului în proiecte care au vizat reabilitări sau renovări de lăcașe de cult.

"Noi, cei de la BNR, ne-am alăturat de mai multă vreme Arhiepiscopiei Râmnicului. Am observat cum și cât de mult această instituție s-a implicat în ample proiecte de renovare și reabilitare a acestor lăcașuri sfinte. Și am contribuit și noi, pe măsurile noastre și cu ce am putut, de regulă cu finanțare, la renovarea acestor lăcașuri sfinte. Desigur că nu am făcut tot ce puteam să facem și, în măsura în care putem să mai contribuim pe viitor, o vom face, mai ales dacă vom găsi aici oameni vrednici, alergători și implicați. (…) Recomand tuturor celor care nu sunt din Oltenia să vină să viziteze Mănăstirea Dintr-un Lemn, Govora, Surpatele și mai ales Arnota, este o minune aflată la 900 de metri altitudine", a subliniat guvernatorul BNR.

Acesta a donat o replică a sabiei domnitorului Constantin Brâncoveanu Arhiepiscopiei Râmnicului.

 

"În patrimoniul cultural al României se află un obiect cu puternice semnificații, care a aparținut domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest obiect aici de față face parte din colecția Muzeului Municipiului București, este vorba de sabia lui Brâncoveanu. Sabia a fost confecționată la sfârșitul secolului al XVII-lea sau la începutul celui următor, într-un atelier din vestul Europei, înainte ca Brâncoveanu să se fi urcat pe tron. Asta sugerează că rostul ei nu a fost acela de a fi purtată în războaie. Este vorba de o lamă de oțel lungă de 93 de centimetri, este încovoiată după modelul oriental, este decorată cu intarsii aurite pe ambele fețe. Pe mâner, spre față, este înfățișată icoana Maicii Domnului cu pruncul iar pe cealaltă parte stema orașului București de la acea vreme. În lungul lamei se găsesc, pe față, un ornament vegetal cu pietre semiprețioase iar pe cealaltă, o inscripție în caractere slavone, de asemenea încrustată cu pietre semiprețioase", a descris obiectul Isărescu.

 

Guvernatorul BNR a precizat că sabia a fost realizată la Monetăria Statului.

"Împreună cu garda sabiei, mânerul este, de asemenea, încrustat cu pietre semiprețioase. Brâncoveanu, însă, n-a folosit niciodată această sabie în vreun război, Brâncoveanu a fost un om de cultură și un diplomat, mai puțin sau aproape deloc un războinic. Ce semnificație poate să aibă atunci sabia pentru un domnitor care, pe tronul țării, a cucerit o lungă pace? Este sabia diplomației", a afirmat Isărescu.

Totodată, BNR a donat Arhiepiscopiei Râmnicului și un set de 20 de monezi din aur, dintr-o ediție realizată special cu această ocazie.

"Brâncoveanu a pornit această ctitorie de la Hurezi la 1690, după doi ani de la urcarea sa pe tron. Noi, cei de la BNR, am spus așa, în acest an comemorativ și pentru că Brâncoveanu a fost — cred—unicul după capitulațiile cu turcii care a îndrăznit să facă un fel de monedă de aur, am bătut cu această ocazie monezi de aur și de argint. Oferim 20 de exemplare din aceste monezi de aur Arhiepiscopiei Râmnicului", a mai spus Mugur Isărescu. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: