Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, la reuniunea Consiliului European, despre aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, dar a pledat și pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice. El a susținut și întărirea rezilienţei sectorului farmaceutic, iniţiativă sprijinită de România.

Şeful statului a informat şi cu privire la găzduirea de către România, în zilele de 6 şi 7 septembrie, a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acesteia vor putea contribui la îmbunătăţirea conectivităţii Ucrainei cu UE.

Rezultate sunt impresionante pentru Moldova și Ucraina

În ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul şi eforturile substanţiale ale celor două state în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de aderare şi au reiterat continuarea sprijinului în acest sens, menţionează sursa citată.

„Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri Comisiei Europene şi preşedintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul constant, substanţial acordat Republicii Moldova şi s-a referit la relevanţa valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi pe calea europeană.

În ceea ce priveşte procesul de extindere, preşedintele României a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova şi a indicat că aceste rezultate sunt impresionante, având în vedere, mai ales, contextul dificil şi provocările multiple cu care se confruntă ambii parteneri”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Rusia va continua să fie principala sursă de instabilitate

Iohannis a salutat îndeplinirea integrală a unora dintre recomandările Comisiei Europene privind procesul de reformă, precum şi progresele înregistrate în alte domenii. El a exprimat încrederea că vor fi realizate noi progrese atât de către Republica Moldova, cât şi de către Ucraina până la rapoartele care vor fi realizate de CE. În acest sens, preşedintele a evidenţiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis a subliniat că Federaţia Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate şi cea mai importantă ameninţare directă la adresa securităţii europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina şi Republica Moldova şi pentru a continua consolidarea Flancului eEstic al NATO.

Şeful statului a pledat pentru unitate şi solidaritate, pentru o cooperare onestă şi profundă între UE şi NATO şi pentru realizarea unei sinergii şi complementarităţi reale între cele două organizaţii, arătând că domeniul mobilităţii militare este un element central al acestei cooperări, în special în conexiune cu postura consolidată a NATO pe Flancul estic.

Solicitarea României privind provocările generate de crizele trans-sectoriale şi transfrontaliere

Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale şi transfrontaliere, agravate de schimbările climatice şi de mediul de securitate în evoluţie din Europa şi la nivel global, şi a evidenţiat importanţa dezvoltării rezilienţei în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce priveşte pregătirea şi mecanismele de răspuns în domeniul protecţiei civile, precizează sursa citată.

„Preşedintele României a arătat că evoluţiile dramatice din Ucraina, precum şi provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecţia asupra acţiunii comune a UE pentru pregătirea şi răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esenţial al Mecanismului Uniunii Europene de protecţie civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021”, mai arată Administraţia Prezidenţială.